Economia în România „duduie” în imaginația premierului: 30% dintre români încasează minimul pe economie
Economia în România „duduie” în imaginația premierului: 30% dintre români încasează minimul pe economie
Aproximativ unul din trei angajați din România, adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie.
În 2011, primul an în care contractele de muncă s-au introdus în softul Revisal al Inspecţiei Muncii, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Confederaţia Sindicală „Cartel Alfa“ şi de la Inspecţia Muncii, scrie Mediafax.
Creşterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale şi a faptului că angajaţii nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaţilor prost plătiţi din economie a crescut.
„Lipsa contractelor colective de muncă (în special a contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional), dar şi a contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate, fapt datorat modificării legii dialogului social în 2011, a creat această situaţie, a creşterii numărului de contracte individuale de muncă înregistrate la nivelul salariului minim“, a explicat Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.
Salariul minim pe economie a ajuns la valoarea de 1.386 de lei net în 2021 (283 de euro), în creştere de 2,7 ori în lei faţă de anul 2011, când salariul minim net era de 518 lei net pe lună (122 de euro net). Liderul „Cartel Alfa“ spune că, din cauza lipsei contractelor colective abuzurile împotriva angajaţilor şi frauda fiscală au crescut.
„Consecinţele pe termen mediu sunt multiple: plecarea masivă a lucrătorilor în străinătate, care nu îşi găsesc în ţară posibilitatea unei vieţi decente şi care să nu îi culpabilizeze; frauda fiscală, care face ca veniturile bugetare să scadă (scăzând capacitatea guvernului de a realiza obligaţiile sale faţă de cetăţeni, în special în servicii publice de interes general, cum sunt învăţământul şi sănătatea), cu tendinţa clară de a culpabiliza lucrătorul“, a mai spus Hossu.
Sursa: stiripesurse.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Datoria României a explodat de șase ori în 10 ani. Economist: „Nu putem continua la nesfârșit să plătim dobânzi ridicate fără ca presiunea asupra finanțelor publice să crească semnificativ”
Datoria României a explodat de șase ori în 10 ani. Economist: „Nu putem continua la nesfârșit să plătim dobânzi ridicate fără ca presiunea asupra finanțelor publice să crească semnificativ” „Sumele plătite anual de România pentru dobânzi sunt, potrivit acestei comparații, mai mari decât bugetele Ministerului Educației și Ministerului Sănătății luate împreună. Datoria României a explodat […]
Ministrul Mihai Dimian, mesaj către elevi la începerea anului școlar 2026-2027: „Bucurați-vă de educație!”
Ministrul Mihai Dimian, mesaj către elevi la începerea anului școlar 2026-2027: „Bucurați-vă de educație!” Ministrul interimar al Educației a transmis în dimineața zilei de luni, 7 septembrie 2026, un mesaj către elevi, cu ocazia începerii anului școlar 2026-2027. „Astăzi începe un nou an școlar. Știu că v-ați fi dorit o vacanță mai lungă, că ați […]
Un nou an școlar începe în România: Ce îi așteaptă pe elevi, profesori și părinți în anul de învățământ 2026–2027
Un nou an școlar începe în România: Ce îi așteaptă pe elevi, profesori și părinți în anul de învățământ 2026–2027 Școlile își redeschid porțile luni, 7 septembrie 2026. Anul școlar 2026–2027 aduce 36 de săptămâni de cursuri, noi repere pentru examenele naționale și o nouă etapă în reforma curriculumului liceal. În același timp, sistemul de […]
