Actualitate

Economia în România „duduie” în imaginația premierului: 30% dintre români încasează minimul pe economie

Ioana Oprean

Publicat

în

ALBA FEST 2026
Economia în România „duduie” în imaginația premierului: 30% dintre români încasează minimul pe economie

Aproximativ unul din trei angajați din România, adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie.

În 2011, primul an în care contractele de muncă s-au introdus în softul Revisal al Inspecţiei Muncii, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Confederaţia Sindicală „Cartel Alfa“ şi de la Inspecţia Muncii, scrie Mediafax.

Creşterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale şi a faptului că angajaţii nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaţilor prost plătiţi din economie a crescut.

„Lipsa contractelor colective de muncă (în special a contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional), dar şi a contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate, fapt datorat modificării legii dialogului social în 2011, a creat această situaţie, a creşterii numărului de contracte individuale de muncă înregistrate la nivelul salariului minim“, a explicat Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

Salariul minim pe economie a ajuns la valoarea de 1.386 de lei net în 2021 (283 de euro), în creştere de 2,7 ori în lei faţă de anul 2011, când salariul minim net era de 518 lei net pe lună (122 de euro net). Liderul „Cartel Alfa“ spune că, din cauza lipsei contractelor colective abuzurile împotriva angajaţilor şi frauda fiscală au crescut.

„Consecinţele pe termen mediu sunt multiple: plecarea masivă a lucrătorilor în străinătate, care nu îşi găsesc în ţară posibilitatea unei vieţi decente şi care să nu îi culpabilizeze; frauda fiscală, care face ca veniturile bugetare să scadă (scăzând ca­pacitatea guver­nului de a realiza obli­gaţiile sale faţă de cetăţeni, în special în servicii publice de interes general, cum sunt învă­ţă­mântul şi să­nă­tatea), cu tendinţa clară de a cul­pabiliza lucră­torul“, a mai spus Hossu.

Sursa: stiripesurse.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Nereguli la peste 85% dintre operatorii de schimb valutar verificați descoperite de ANAF: Sancțiuni de aproape 3,5 milioane de lei

Bogdan Ilea

Publicat

în

Nereguli la peste 85% dintre operatorii de schimb valutar verificați descoperite de ANAF: Sancțiuni de aproape 3,5 milioane de lei Inspectorii ANAF, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală, au identificat nereguli fiscale la peste 85% dintre operatorii economici controlați în cadrul unui proiect-pilot desfășurat la nivel național în domeniul schimbului valutar. Controalele au vizat 33 de […]

Citește mai mult

Actualitate

Agresiunile asupra executorilor și notarilor, pedepsite mai dur. Legea a fost trimisă la promulgare

Bogdan Ilea

Publicat

în

Agresiunile asupra executorilor și notarilor, pedepsite mai dur. Legea a fost trimisă la promulgare Parlamentul a adoptat forma finală a legii care prevede sancțiuni mai dure pentru agresiunile îndreptate împotriva executorilor judecătorești, notarilor publici și practicienilor în insolvență.  Actul normativ, trimis spre promulgare, introduce aceste fapte în categoria ultrajului judiciar și extinde protecția penală acordată […]

Citește mai mult

Actualitate

Noile reguli privind transparenţa salarială din iunie 2026: Amenzi de 30.000 de lei pentru angajatorii care nu respectă directiva. Ce obligații au firmele

Ioana Oprean

Publicat

în

Noile reguli privind transparenţa salarială din iunie 2026: Amenzi de 30.000 de lei pentru angajatorii care nu respectă directiva. Ce obligații au firmele Noua directivă a Uniunii Europene privind transparența salarială aduce o provocare majoră pentru companii. Angajatorii care nu oferă documente , începând cu 7 iunie 2026, sau care nu au criterii clare riscă […]

Citește mai mult