Economia în România „duduie” în imaginația premierului: 30% dintre români încasează minimul pe economie
Economia în România „duduie” în imaginația premierului: 30% dintre români încasează minimul pe economie
Aproximativ unul din trei angajați din România, adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie.
În 2011, primul an în care contractele de muncă s-au introdus în softul Revisal al Inspecţiei Muncii, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Confederaţia Sindicală „Cartel Alfa“ şi de la Inspecţia Muncii, scrie Mediafax.
Creşterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale şi a faptului că angajaţii nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaţilor prost plătiţi din economie a crescut.
„Lipsa contractelor colective de muncă (în special a contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional), dar şi a contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate, fapt datorat modificării legii dialogului social în 2011, a creat această situaţie, a creşterii numărului de contracte individuale de muncă înregistrate la nivelul salariului minim“, a explicat Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.
Salariul minim pe economie a ajuns la valoarea de 1.386 de lei net în 2021 (283 de euro), în creştere de 2,7 ori în lei faţă de anul 2011, când salariul minim net era de 518 lei net pe lună (122 de euro net). Liderul „Cartel Alfa“ spune că, din cauza lipsei contractelor colective abuzurile împotriva angajaţilor şi frauda fiscală au crescut.
„Consecinţele pe termen mediu sunt multiple: plecarea masivă a lucrătorilor în străinătate, care nu îşi găsesc în ţară posibilitatea unei vieţi decente şi care să nu îi culpabilizeze; frauda fiscală, care face ca veniturile bugetare să scadă (scăzând capacitatea guvernului de a realiza obligaţiile sale faţă de cetăţeni, în special în servicii publice de interes general, cum sunt învăţământul şi sănătatea), cu tendinţa clară de a culpabiliza lucrătorul“, a mai spus Hossu.
Sursa: stiripesurse.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Care angajați pot primi minimum 23 de zile de concediu de odihnă pe an: Ce se întâmplă cu zilele rămase
Care angajați pot primi minimum 23 de zile de concediu de odihnă pe an: Ce se întâmplă cu zilele rămase În România, orice angajat are dreptul la cel puțin 20 de zile lucrătoare de concediu de odihnă pe an. Însă unele categorii de salariați pot cere câteva zile suplimentare. De exemplu, cei care lucrează în […]
Ce reprezintă cifrele înscrise pe lateralul anvelopelor: Care este diferența dintre 60 și 98 și ce trebuie să știe șoferii
Ce reprezintă cifrele înscrise pe lateralul anvelopelor: Care este diferența dintre 60 și 98 și ce trebuie să știe șoferii Cifrele și literele înscrise pe partea laterală a anvelopelor pot părea greu de descifrat pentru un șofer care trebuie pur și simplu să cumpere un set nou. Cu toate acestea, ele nu sunt trecute acolo […]
Amenda pentru mâncatul la volan: 46% dintre şoferii români obişnuiesc să mânânce când conduc, iar sancţiunea este cuprinsă între 4 sau 5 puncte
Amenda pentru mâncatul la volan: 46% dintre şoferii români obişnuiesc să mânânce când conduc, iar sancţiunea este cuprinsă între 4 sau 5 puncte Aproape jumătate dintre şoferii români recunosc: mănâncă la volan. Sunt mai mulţi decât cei care vorbesc la telefon fără hands-free. Uneori petrec atât de multe ore în mașină, încât au timp să […]
