Economia în România „duduie” în imaginația premierului: 30% dintre români încasează minimul pe economie
Economia în România „duduie” în imaginația premierului: 30% dintre români încasează minimul pe economie
Aproximativ unul din trei angajați din România, adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie.
În 2011, primul an în care contractele de muncă s-au introdus în softul Revisal al Inspecţiei Muncii, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Confederaţia Sindicală „Cartel Alfa“ şi de la Inspecţia Muncii, scrie Mediafax.
Creşterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale şi a faptului că angajaţii nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaţilor prost plătiţi din economie a crescut.
„Lipsa contractelor colective de muncă (în special a contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional), dar şi a contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate, fapt datorat modificării legii dialogului social în 2011, a creat această situaţie, a creşterii numărului de contracte individuale de muncă înregistrate la nivelul salariului minim“, a explicat Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.
Salariul minim pe economie a ajuns la valoarea de 1.386 de lei net în 2021 (283 de euro), în creştere de 2,7 ori în lei faţă de anul 2011, când salariul minim net era de 518 lei net pe lună (122 de euro net). Liderul „Cartel Alfa“ spune că, din cauza lipsei contractelor colective abuzurile împotriva angajaţilor şi frauda fiscală au crescut.
„Consecinţele pe termen mediu sunt multiple: plecarea masivă a lucrătorilor în străinătate, care nu îşi găsesc în ţară posibilitatea unei vieţi decente şi care să nu îi culpabilizeze; frauda fiscală, care face ca veniturile bugetare să scadă (scăzând capacitatea guvernului de a realiza obligaţiile sale faţă de cetăţeni, în special în servicii publice de interes general, cum sunt învăţământul şi sănătatea), cu tendinţa clară de a culpabiliza lucrătorul“, a mai spus Hossu.
Sursa: stiripesurse.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ajutorul pentru energie în 2026: Doar o treime dintre românii estimați au accesat sprijinul de 50 de lei / „Merită o analiză”
Ajutorul pentru energie în 2026: Doar o treime dintre românii estimați au accesat sprijinul de 50 de lei / „Merită o analiză” Schema de sprijin pentru plata facturilor la energie a ajuns la mult mai puțini români decât estimau autoritățile. Din cele aproximativ 2,1 milioane de gospodării considerate eligibile, doar circa 740.000 de solicitanți au […]
Admitere liceu 2026-2027: Examenul separat de acces în ciclul liceal, desființat încă din „fașă”
Admitere liceu 2026-2027: Examenul separat de acces în ciclul liceal, desființat încă din „fașă” Senatul a adoptat marți, 8 septembrie 2026, proiectul de lege care elimină examenul separat de admitere la liceu, prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Propunerea legislativă a fost aprobată cu 103 voturi „pentru” și trei abțineri. Proiectul a fost dezbătut […]
Pensia de urmaș în 2026: Cine are dreptul, cât poate primi și cum se calculează Pensia de urmaș reprezintă un sprijin financiar pentru copiii și soțul supraviețuitor ai unei persoane decedate care era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii. Drepturile sunt stabilite în prezent potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, […]
