Ecaterina Andronescu, întrebată, la Alba Iulia, cum va vota în cazul Corlățean: Raportul Comisiei juridice joacă un rol important

Vicepreședintele PSD Ecaterina Andronescu a afirmat, vineri, fiind întrebată cum va vota pe tema solicitării DNA în cazul Titus Corlățean, că raportul Comisiei juridice ”joacă un rol important asupra votului pe care îl dau senatorii sau depurații”.

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a declarat, la Alba Iulia, că se va putea pronunța cu privire la ridicarea imunității parlamentare a lui Titus Corlățean în dosarul Diaspora, doar după ce va vedea raportul Comisiei juridice.

”Procedura parlamentară în cazuri similare este următoarea: la Comisia juridică merg documentele care vin de la instituția care cere ridicarea imunității, în cazul acesta Direcția Națională Anticorupție. În comisia juridică sunt numai oameni de specialitate, adică sunt juriști care citesc documentele și vin în fața plenului cu un raport. Raportul acela face afirmații în legătură cu ceea ce s-a scris în documente și de regulă acel raport joacă un rol important asupra votului pe care îl dau senatorii sau deputații, depinde de la caz, la caz. De aceea eu în general nu mă pronunț în necunoștință de cauză”, a declarat Andronescu.

Întrebată dacă va ști cum va vota după ce va vedea raportul, Andronescu a răspuns: ”De acord! Da”.

Senatul a amânat discutarea solicitării DNA primită pe numele fostului ministru de Externe Titus Corlăţean, deoarece şedinţa de marţi a Biroului Permanent nu a întrunit numărul necesar de membri prezenţi, motivul invocat fiind acela că mulţi aleşi sunt plecaţi în campanie electorală.

Procurorii DNA au cerut, luni, Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale faţă de Titus Corlățean, în dosarul Diaspora.

„În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, a precizat DNA într-un comunicat de presă.

Urmarea limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, „în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, au explicat procurorii.