Duminica Rusaliilor, Lunea Rusaliilor – superstiții populare. Ce să faci și să nu faci de Rusalii

Superstiţii de Rusalii • Ce să faci și să nu faci de Rusalii • Superstiții populare de Rusalii • Duminica Rusaliilor • Lunea Rusaliilor

În Lunea Rusaliilor Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Intru această zi, prăznuim pe însuşi Preasfântul şi de viaţă făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu…”. În calendarele româneşti această zi este trecută ca sărbătoare a Sfintei Treimi.

Citeşte şi: Obiceiuri și tradiții de Rusalii: Sărbătoarea Rusaliilor, celebrată în aceeași zi cu Pogorârea Duhului Sfânt

• Superstiţii de Rusalii

– În noapte de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântâna, deoarece pot să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor).

– De asemenea, nu este bine ca noaptea să te prindă la răscruci de drumuri, la marginea pădurii, în munţi şi pe malul apelor, pentru că există şanse mari să surprinzi dansul Ielelor.

– Nu te urca în pomi, nu te duce în locuri înalte şi nu călători departe de casă. Superstiţiile spun că cei care fac acest lucru ar trebui să poarte pelin la brâu sau în sân, pentru a se proteja de mânia Ielelor.

– Nu te certa cu nimeni, pentru că poţi atrage atenţia Ielelor asupra ta, ceea ce îţi va provoca necaz.

– De la Duminica Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu este bine să culegi plante tămăduitoare.

– Rusaliile sunt zâne ale apelor, astfel că nu este bine să înoţi sau să te speli.

Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii

– Oamenii îşi impdobesc case şi gospodăria cu ramuri de tei, plop, stejar;

– Tot de Rusalii în unele regiuni se dansează Jocul Calusarilor. Dansul calusarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative;

– Se spune că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii, este jocul calusarilor;

– E un moment în care crestiinii sfinţesc ramuri de tei, şoc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare;

– Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor şi de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfinţesc la Biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane;

– Tinerii şi tinerele ce urmează să se casatoareasca împletesc coroniţe din spice de grâu şi flori de câmp pe care le poartă în ziua cununiei;

– Spiritele rele se alunga prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei;

– În gospodarii se prepară unsori cu care se vor unge ungerele vacilor pentru a spori laptele;

– Tot acum femeile fac descântece împotriva Ielelor;

– Se ung uşile cu usturoi pentru că aşa casa va fi păzită de rele şi ghinion tot restul anului. (Z.U.)

Sursa: jurnalul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI