Drumul Mănăstirilor și al Sihăstriilor, modernizat pe 38 km, de la Sălciua la Teiuș: A fost semnat contractul de lucrări pentru cea mai mare investiție din acest an din județul Alba

Drumul Mănăstirilor și al Sihăstriilor, modernizat pe 38 km, de la Sălciua la Teiuș: A fost semnat contractul de lucrări pentru cea mai mare investiție din acest an din județul Alba

Drumul Mănăstirilor și al Sihăstriilor va fi modernizat pe o lungime de 38 km, de la Sălciua la Teiuș. Vineri, 25 iulie 2025, a fost semnat contractul de lucrări pentru cea mai mare investiție din acest an din județul Alba.

Astăzi am semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea și modernizarea acestui drum pe o lungime de 38,09 km, drum care are indicativul DJ 750 C și, plecând de la Sălciua, prin Ponor, Râmeț și Stremț, ajunge la Teiuș.

Este mai mult decât un simplu drum, este Drumul Mănăstirilor și al Sihaștrilor – un traseu care unește locuri sfinte, lăcașuri de cult pline de istorie, credință și frumusețe duhovnicească. Prin această investiție, oferim o nouă șansă Munților Apuseni, venind ca o continuare a proiectului Transapuseni, drumul renașterii acestei zone unice.

Citește și: FOTO | Drumul Mănăstirilor (DJ 750 C) va fi MODERNIZAT complet. Este cea mai mare investiție din acest an din județul Alba, cu o valoare de 30 de milioane de euro

De la Sălciua la Teiuș, drumul trece prin locuri care vorbesc despre rădăcinile noastre, despre jertfă și credință.

DJ 750 C pornește de la Sălciua, comună aflată aproape de platoul Bedeleului, într-un cadru natural unic, înconjurată de rezervații naturale, cascade, păduri, peșteri și stanci.

Aici se găsește Mănăstirea “Sub Piatră” cu bisericuța monument istoric din 1797, ridicată pe locul unui vechi schit ortodox, un adevărat simbol al luptei românilor din Transilvania pentru păstrarea credinței.

În imediata apropiere este Peștera “Huda lui Papară”, cu legendele sale despre Zamolxes, zeul dacilor, șolomani și balauri gigantici. Această peșteră nu e doar spectaculoasă, ci și plină de recorduri: cea mai lungă și cea mai denivelată din zonă și cea mai dificilă de parcurs. Are cea mai mare sală și cea mai înaltă galerie, iar aici curge cel mai lung râu subteran, cu cel mai mare debit. Găzduiește cea mai mare cascadă subterană, adăpostește cea mai mare colonie de lilieci din Europa și are cele mai numeroase și spectaculoase excentrite.

Alte frumuseți naturale care merită descoperite în zonă sunt Cascada Șipote (o perdea de apă spectaculoasă ce cade de pe stânci abrupte, într-un peisaj care pare desprins din povești), Poiana Șipote (loc de respiro și liniște, perfect pentru o pauză în mijlocul naturii) sau poteca tematică “Pietrele Vorbitoare” (un traseu deosebit, unde natura prinde glas).

Peștera “Poarta Zmeilor”, cunoscută și sub numele de “Peștera de la Groși”, este cea mai veche peșteră din munții Trascăului. Legenda spune că, odinioară, pe acest munte se ridica un castel al zmeilor. Uneori, câte un zmeu cobora în sat, deghizat în om, și dansa la horă cu cea mai frumoasă fată, pe care apoi o răpea la miezul nopții și dispărea cu ea în munte. Pentru a-i opri pe zmei, flăcăii din satele din jur au dat foc pădurilor și au dărâmat castelul, din care a mai rămas doar poarta.

Rezervația naturală “Vânătările Ponorului”, aflată între satele Vale în Jos – Ponor și Dumești, este locul de confluență a văilor Ponorului, Poienii și Seaca, care se unesc aici și apoi trec prin masivul calcaros din peștera “Huda lui Papară”.

În aval și amonte de Sălciua, pe Valea Arieșului pot fi vizitate Mănăstirea Martirii Neamului de la Muncelu, Mănăstirea Lupșa (cu biserica de lemn “Sfântul Nicolae” – sec. XV, refăcută în 1694), Mănăstirea “Sfinții Ierarhi Ilie Iorest și Sava Brancovici” de la Valea Bistrei și Mănăstirea “Schimbarea la Față” de la Poșaga (situată într-un loc pitoresc, cu izvor cu puteri tămăduitoare).

Urcând de la Sălciua, ajungem la Bisericuța “Sfânta Treime” de la Lătureni (Valea Largă), monument istoric care datează din anul 1782.

Ajungând la Ponor, ne putem bucura de priveliști frumoase, cu dealuri line îmbinate cu văi adânci şi largi. Ponorul, alături de comuna vecină Râmeț, mai păstrează încă vechile case și şuri din lemn acoperite cu paie.

Aici găsim Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nectarie”, supranumită „Athosul românesc” și Mănăstirea „Sfântul Ierarh Spiridon”, cunoscute pentru faptul că în prima este permis doar accesul bărbaților, iar în a doua au voie să intre doar femeile.

La granița dintre cele două comune a fost ridicat Schitul “Izvorul Sfântului Ghelasie” de la Hopagi, pe locul unde Sfântul Ghelasie a săvârșit mai multe minuni.

Abătându-ne puțin de la drum, putem ajunge la Tăul de la Mluha (pe care oamenii îl consideră blestemat, fiind un loc mlăștinos în care li se înecau vitele), Piatra Crâsnicului, Colțul lui „Tiutiuc” sau în satele răsfirate de pe crestele Apusenilor.

În centrul comunei Ponor, DJ 750 C se intersectează cu Transapuseana până la Râmeț, unde drumul coboară pe lângă Cheile Mănăstirii, oferind un peisaj spectaculos asupra zonei.

Pe Valea Mănăstirii, la adăpostul stâncilor se înalță falnic Mănăstirea Râmeț – un străvechi centru monahal românesc, cunoscută drept “Grădina Raiului din Apuseni”. Se spune că lavra mănăstirească de aici există încă din veacul al XI-lea, iar pustnici sau „eremiții“ (de unde și numele localității și mânăstirii Râmeț) încă cu mult mai devreme. Aici au slujit, printre alții, Sfinții Ghelasie și Dometie.

Puțin mai jos este locul bisericii de la Geoagiu de Sus, fostă reședință episcopală până în secolul al XVI-lea. Biserica impresionează prin pictura veche și arhitectura specifică, păstrând „flacăra vie a românismului prin focul sfânt al credinței”.

Tot la Geogiu de Sus găsim Moara Mănăstirii (sec. al XIV-lea), cât și un adevăr muzeu al cânepii.

La Teiuș, în imediata apropiere a intersecției cu DN 1, este Biserica Romano-Catolică, fostă mănăstire franciscană și apoi paulină, ctitorită de voievodul Ioan de Hunedoara în secolul al XV-lea și refăcută în secolul al XVIII-lea.

Acestea sunt locuri binecuvântate care zidesc suflete, iar prin acest proiect facem mai accesibil un traseu încărcat de istorie, credință și frumusețe.

Drumul facilitează legătura dintre microregiunea Munţilor Apuseni şi microregiunea Mureşului, iar la Teiuș se realizează conexiunea la rețeaua europeană de transport, prin Autostrada A 10 și Drumul Național 1.

Lucrările se vor desfăşura pe două tronsoane – primul cu lungimea de 14,097 km (DN 75, Sălciua de Sus – DJ 107 I, Ponor) şi al doilea tronson cu lungimea de 23,996 km (DJ 107 I, Râmeț – DN 1, Teiuș), finanțarea fiind asigurată prin Programul Regiunea Centru 2021-2027.

Lucrările de modernizare vor cuprinde: structură rutieră nouă (modernizare) sau ranforsată (reabilitare), acostamente, lucrări de consolidare şi protecţie, lucrări de poduri, amenajare drumuri laterale, şanţuri, rigole, podeţe, staţii de încrucişare, semnalizare rutieră orizontală şi verticală, staţii de încărcare autovehicule electrice, staţii de autobuz, treceri de pietoni iluminate, piste pentru ciclişti, aliniamente de arbori.

Este un pas important pentru dezvoltarea zonei și pentru punerea în valoare a unui colț unic din România, arătând tuturor ce locuri frumoase avem.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI