Drept la replică: Care este situația reală a Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia

Paul Voicu - Primar 2020

Subscrisa, CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR ALBA IULIA cu sediul în Alba Iulia, str. Mihai Viteazu, nr. 31, judetul Alba, reprezentată legal prin Marean Vasile Claudiu – Director, luand act cu surprindere de continutul articolului de presa ,, La Alba Iulia justiţia dă peste mână baronilor sindicali’’ publicat la data de 29.06.2020 in Jurnalul.ro, articol ce are ca autor pe dl. Adrian Stoica, prevalandu-ne de dreptul la replica de care publicatia dvs. trebuie sa tina seama in realizarea unei informari corecte si nepartinitoare a opiniei publice, constatand ca aspectele prezentate in acest articol de presa contin neadevaruri sau ceea ce este si mai grav o prezentare deformata a realitatii juridice cu privire la situatia juridica a imobilului – Casa de Cultura a Sindicatelor Alba Iulia – autorul articolului nefiind informat corect asupra acestor realitati, inaintam prezentul punct de vedere care in opinia noastra este absolut necesar pentru a se putea prezenta opiniei publice situatia reala a Casei de Cultura a Sindicatelor Alba Iulia.

I.EVOLUȚIA STRUCTURILOR SINDICALE

ELIT

Cu titlu preliminar se impune a se sublinia că Uniunea Generală a Sindicatelor din România[ Denumită în continuare U.G.S.R.;] a fost o structură sindicală înființată în anul 1966, care a funcționat până la data de 22 decembrie 1989, având patrimoniu propriu constituit în cea mai mare parte din cotizații plătite de lucrători cu titlul de cotizație sindicală. Lucrătorii în cauză, care au achitat ani de-a rândul cotizație sindicală către U.G.S.R. au devenit, în marea lor majoritate, membri ai noilor organizații sindicale libere de după 1990, respectiv membri ai C.N.S.L.R.

Astfel cum rezultă din cuprinsul Statutului Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania, aceasta a funcționat sub egida Partidului Comunist Român. La pagina 2 din Statutul UGSR se arată clar că „Uniunea Generală a Sindicatelor din România își desfășoară activitatea sub conducerea politică a Partidului Comunist Român, cea mai înaltă formă de organizare a clasei muncitoare, forța politică conducătoare în Republica Socialistă România”.

Mihail David - 2020

La căderea sistemului comunist, Uniunea și-a încetat existența, la fel ca toate organizațiile aflate sub conducerea, supravegherea sau îndrumarea partidului, care și-au încetat ființa de drept sau prin reorganizarea în fapt a structurilor ce intrau în componența acestora, în asociații sau organizații libere.

Desființarea tuturor organizațiilor și structurilor aflate sub coordonarea Partidului Comunist, este incontestabilă și s-a realizat nu doar în fapt, dar și în drept. Astfel, în Monitorul oficial nr. 1 din 22 decembrie 1989 s-a publicat Comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naționale, în cuprinsul căruia s-a subliniat că „Din acest moment, se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceaușescu.”

Astfel, odată cu căderea comunismului membrii eșalonului 1 au dispărut, ocazie cu care, ceilalți membrii ai U.G.S.R. (eșalonul 2 și 3) și-au unit voințele juridice în vederea continuării activităților sindicale și, de comun acord, au procedat la reorganizarea în fapt a sindicatelor și federațiilor anterior aservite sistemului comunist, în sindicate și federații libere consfințite prin hotărâri judecătorești, cum de altfel s-au reorganizat toate organizațiile la nivel național în acea perioadă, în organizații libere.

În acest sens, s-a constituit Comitetul Național Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România (denumit în continuare CNPOSLR) a cărei compunere completă era constituită din 65 de persoane[ Nominalizarea membrilor CNPOSLR, precum și a biroului operativ este realizată în cuprinsul cererii de constituire a C.N.S.L.R. din 15 martie 1990 și Procesului Verbal al adunării de constituire a C.N.S.L.R. din 5 martie 1990 iar lista completă a membrilor se regăsește în cuprinsul Tabelului Nominal din dosarul de constituire al C.N.S.L.R.;]. Componența Comitetul Național Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România era asigurată de către foști membrii ai UGSR de dinainte de 1989, cărora li s-au alăturat membrii noi proveniți din sindicatele și federațiile libere, înființate după căderea comunismului.
În contextul dat, la data de 5 martie 1990, în Adunarea de constituire a Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România, reprezentanții sindicatelor libere si ai federațiilor sindicatelor libere, luând în discuție problema organizării activității sindicale după Revoluția de la 22 decembrie 1989, au constatat că dintre cele 11 uniuni pe ramuri de activitate ale vechii structuri sindicale U.G.S.R., s-au constituit noile federații[ Toate înființate prin hotărârile judecătorești depuse la dosarul cauzei.] ale sindicatelor libere[ Federația sindicatelor libere din construcții de mașini, Federația sindicatelor libere din metalurgie, Federatia sindicatelor libere din agricultura, Federația sindicatelor libere din comerț, cooperatie si turism, Federatia sindicatelor libere din constructii si material de constructii, Federatia sindicatelor libere medico-sanitare si farmaceutice, Federatia sindicatelor libere din gospodaria comunala, Federatia sindicatelor libere din unitatile textile, tricotaje, confectii si pielaria, cauciuc si incaltaminte.

], federații care, având în vedere cererile de afiliere la prima structura sindicală de tip confederativ, au hotărât constituirea C.N.S.L.R,. aprobarea statutului C.N.S.L.R., și până la data Congresului, conducerea urma sa fie asigurata de Comitetul National Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere.

Din examinarea Procesului Verbal din 5 martie 1990, al adunării reprezentanților sindicatelor libere, rezultă fără echivoc voința juridică comună a membrilor componenți, de constituire a C.N.S.L.R.

Structurile sindicale libere care dețineau patrimoniu ce era afectat în perioada comunistă Uniunii Generale a Sindicatelor din România, au convenit cu ocazia reorganizării realizate după principii democratice, să aducă aceste patrimonii aport la constituirea unui patrimoniu comun în noua structură liberă, stabilind prin dispozițiile art. 26 din Statutul C.N.S.L.R. că patrimoniul U.G.S.R., constituit din patrimoniile substructurilor actualmente libere, se absoarbe în patrimoniul noii structuri sindicale confederative, constituită prin voința acestora.

Astfel, verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, dar și analizând voința juridică a membrilor de sindicat de a se reorganiza liber, prin Sentința civilă nr. 782/15.03.1990 a Judecătoriei Sectorului 1 București s-a acordat personalitate juridică Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din Romania (C.N.S.L.R.) în baza dovezii existentei mijloacelor financiare (patrimoniu de afectațiune) și a statutului acesteia, instanța constatând că toate actele, dar și voința juridică comună a celor ce au făcut parte din U.G.S.R. de a se reorganiza în structuri libere și de a-și unii patrimoniile, respectă dispozițiile legale și principiile de drept avute în vedere și că acestea alcătuiesc o confederație ce reprezintă continuatorul de fapt și de drept al fostei U.G.S.R.

II.CONCLUZIILE INSTANȚELOR PRIVITOR LA ÎNCETAREA EXISTENȚEI FOSTELOR STRUCTURI SINDICALE CARE AU FUNCȚIONAT ANTERIOR PRELUĂRII PUTERII POLITICE, PRECUM ȘI LA LIPSA ORICĂREI LEGĂTURI DINTRE ACESTEA ȘI U.G.S.R. 2010 SAU C.G.M.-U.G.S.R.

1.Dosarul 18726/3/2006

Prin Încheierea Tribunalului Bucuresti – Sectia a V-a Civilă, pronunțată la data de 09.06.2006 în Dosarul nr. 18726/3/2006, instanța a respins ca nefondată cererea formulată de « CGM (UGSR) » privind înregistrarea modificărilor statutare și a componentei organelor de conducere stabilite în cadrul congreselor sindicatelor în succesiunea desfășurării lor în perioada 1945-2006.

Prin Decizia civilă nr. 1985 din 02.11.2006 a Curții de Apel București – Secția a III – a Civilă s-a respins ca nefondat recursul declarat de petentă împotriva Încheierii Tribunalului București – Secția a V-a Civilă, pronunțată la data de 09.06.2016 în Dosarul nr. 18726/3/2006.

Astfel, în dosarul 18726/3/2006, petenta CONFEDERATIA GENERALĂ A MUNCII (U.G.S.R.), pretins legitimată prin Sentința civilă nr. 43/11.06.1945 a Tribunalului Ilfov, a formulat o cerere prin care a solicitat instanței „ înscrierea în registrul special al persoanelor juridice a modificărilor succesive ale Statutului și a componenței Organelor de Conducere ale Confederației în perioada 1945-2006. ”

Soluția instanței este una judicioasă, aceasta în mod corect a constatat că în raport de prevederile imperative ale art. 55 din Legea 54/2003 (legea sindicatelor în vigoare raportat la momentul depunerii cererii) nedepunerea în termen de 90 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României are drept consecință încetarea persoanei juridice.
De altfel, practica judiciară ulterioară a consolidat aceasta soluție, arătând că norma tranzitorie și-a produs efecte încă de la apariția Legii 54/1991 – respectiv art. 50 din Legea 54/1991 prin care a fost abrogata Legea 52/1942, potrivit căruia „în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, sindicatele vor pune de acord statutele proprii cu prevederile acesteia”. „Sub incidenta acestui articol intră și Confederația Generală a Muncii …”. „ Față de caracterul imperativ al acestei dispoziții, tribunalul apreciază că nepunerea de acord a vechilor statute ale organizației sindicale cu noua lege ce reglementa sindicatele la nivelul anului 1991, a avut drept consecință încetarea personalității juridice a fostei organizații sindicale”. (Soluția pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. 39691/3/2012).

2. Dosarul 14535/3/2008

Prin Decizia civilă nr.735 pronunțată de Curtea de Apel București – Sectia a IV-a civilă în Dosarul nr.14535/3/2008 a fost respinsă cererea formulată de pretinsa U.G.S.R., prin care, la data de 16 aprilie 2008, s-a cerut de către dl. Călinescu Stefan, autointitulat Președinte al U.G.S.R., sub aparența unei modificări de sediu, să se constate faptul că actuala U.G.S.R. este persoana juridică ce si-a dobândit personalitatea juridică prin Sentința nr. 43/PJ/1945 și și-a schimbat denumirea din Confederația Generala a Muncii (C.G.M.) în Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania (U.G.S.R.), soluția fiind IREVOCABILA.

În soluționarea cererii, instanța a reținut următoarele:„ Curtea constată că în prezenta cauză petenta U.G.S.R. nu a făcut dovada că este una și aceeași persoană juridică cu Confederația Generală a Muncii ce a fost înregistrată ca persoană juridică în Registrul special al Tribunalului Ilfov în temeiul Legii nr. 52/1945, conform sentinței civile nr. 43/11.06.1945 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția I. […] Confederația Generală a Muncii nu a funcționat după preluarea puterii politice, iar modificările invocate de către recurentă U.G.S.R. și anume aceea de schimbare a denumirii în Uniunea Generală a Sindicatelor din România în anul 1966 nu sunt evidențiate în nici un registru de evidență a persoanelor juridice. Din actele și lucrările dosarului nu rezultă că Confederația Generală a Muncii și-ar fi menținut personalitatea juridică din anul 1945 până în prezent, iar susținerile petentei că este continuatoarea acesteia nu sunt fondate.”

3. Dosarul 28062/3/2010

Hotărârile judecătorești pronunțate în Dosarul nr. 28062/3/2010, dosar care a fost declinat de la Tribunalul Giurgiu, și în care s-a solicitat modificarea capătului inițial al cererii introductive de instanță (având în vedere faptul că U.G.S.R. dobândise personalitate juridică la data de 12 aprilie 2010), investind instanța cu un nou capăt de cerere și anume – să se ia act de faptul că noua U.G.S.R. este continuatoarea U.G.S.R. de dinainte de 1989 si a C.G.M. din 1945.
Tribunalul București a pronunțat o soluție de respingere, împotriva căreia s-a declarat apel de către petentă, iar Curtea de Apel Bucuresti soluționând cererea de apel a dezlegat problema de drept dedusă judecății, astfel: ,,Deși apelanta – reclamanta vorbește despre schimbarea denumirii organizației sindicale Confederația Generală a Muncii în Uniunea Generală a Sindicatelor din România, schimbare de denumire produsă la nivelul anului 1966, acest aspect nu a fost dovedit prin actele depuse la dosar. În ceea ce privește situația de după 1989, Curtea constată că reclamanta care funcționează în baza noului statut, si-a dobândit personalitate juridică în baza deciziei civile nr.474/12.04.2010 a Secției a III-a Civila a Curții de Apel București, în raport cu dispozițiile Legii nr.54/2003. Ca atare, Curtea constată ca reclamanta nu a demonstrat prin prezenta acțiune ca vechea Confederație Generală a Muncii și-a continuat activitatea pana în prezent și ca reclamanta apelantă ar fi continuatoarea personalității juridice a acesteia.” Decizia Curții de Apel București a rămas irevocabila la nivelul Înaltei Curți de Casație si Justiție, prin renunțarea la calea de atac de către petent.

4. Dosarul nr. 3766/3/2012

În cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 3766/3/2012 aflat pe rolul Tribunalului București, s-a solicitat instanței să constate că ,,Uniunea Generală a Sindicatelor din Romania (U.G.S.R.), înființată în 1966 nu a fost desființată, dizolvată și/sau lichidată, ea funcționând și producând efecte și după evenimentele din 1989 și, pe cale de consecință, să se dispună acordarea codului de înregistrare fiscală.”

Cererea a fost suspendată până la soluționarea Dosarului nr. 28062/3/2010 (citat mai sus și aflat pe rol la acel moment la Înalta Curte de Justiție si Casație), având în vedere faptul că soluția din Dosarul nr. 3766/3/2012 era ținută de soluția din Dosarul 28062/3/2010.

În final, având în vedere soluția pronunțată în Dosarul 28062/3/2010, petenta U.G.S.R. a renunțat la judecarea cauzei ce făcea obiectul Dosarului nr. 3766/3/2012, astfel că instanța învestită a pronunțat Încheierea de ședință din data 19 septembrie 2012, prin care a luat act de renunțarea la judecată.

5. Dosarul nr. 28266/3/2016

În prezenta cauză, instanța a statuat cu autoritate de lucru judecat că nici ,,Confederația Generală a Muncii ”, nici ,, Uniunea Generală a Sindicatelor din România” și nici îngemănarea lor într-o pseudostructura sindicală, purtând denumirea de “CGM-UGSR”, nu au calitatea de subiect de drept civil și, în consecință, nici capacitate de folosință.

Astfel, prin Sentința civilă nr. 1597/10.11.2017 pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. 28266/3/2016 instanța de fond a dispus următoarea soluție: ,, Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA cu sediul procesual ales la Cab. de av. Manuela Sîrbu cu sediul în București, str.  Bogdan Petriceicu Hașdeu, nr. 12, sector 5, în contradictoriu cu pârâții CNSLR – FRĂȚIA, cu sediul în București, Str.  Eugen Lovinescu, nr. 36, sector 1,  BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL, cu sediul în București, str.  Turturelelor, nr. 11A, et.3, sector 3, CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ ,, CARTEL ALFA ’’,  cu sediul în București, str. Lipscani, nr. 53, et. 2, sector 3, CONFEDERAȚIA SINDICATELOR DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA cu sediul în București, Piața Walter Mărăcineanu, nr. 1-3, sector 1 și SC SIND ROMÂNIA SRL cu sediul în București, str.  Aniversării, nr. 41, sector 3, ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul București. Pronunțată în ședință publică azi, 10.11.2017. ,,

Așadar, în această cauză, instanță a fost investită cu o cerere de chemare în judecată ce avea ca obiect anularea dispozițiilor art. 26 din Statutul C.N.S.L.R. din 16.03.1990, si pe cale de consecință și dispozițiile din Statutul C.N.S.L.R. Frăția (entitate care a absorbit C.N.S.L.R. în anul 1994), precum și a actelor subsecvente privind calitatea acesteia de succesor universal al U.G.S.R. si preluarea prin absorbție a patrimoniului respectiv, anularea înscrisului intitulat ,, Proces Verbal încheiat azi 04.07,1990 între reprezentanții C.N.P.O.S.L. si C.N.S.L.R. cu ocazia predării – primirii patrimoniului fostului C.C. al U.G.S.R.”, anularea Hotărârii nr. 248/1990 a C.N.S.L.R. și anularea documentului intitulat ,, Tranzacție generală,, încheiată la data de 07.11.1991.

A fost invocată cu această ocazie excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei – CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA, excepție în raport de care instanța a reținut următoarele: ,,Examinând cu prioritate, conform art. 248 alin. 1 C.proc.civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință reclamantei CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA (fostă Uniunea Generală a Sindicatelor din România – UGSR, fostă Confederația Generală a Muncii din România), tribunalul o constată întemeiată pentru următoarele considerente:  Astfel, instanța arată că – potrivit art. C.p.c.- poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.  Conform art. 205 alin. 1 Cod civ.  persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor, iar potrivit art. 200 Cod civ. persoanele juridice sunt supuse înregistrării, dacă legile care le sunt aplicabile prevăd această înregistrare,  iar prin înregistrare se înțelege înscrierea,  înmatricularea, sau după caz, orice altă formalitate de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii personalității juridice sau al luării în evidență a persoanelor juridice  legal înființate, după caz.

Conform art. 202 alin. 1 Cod civ.  dacă înregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv, persoana juridică nu se consideră legal înființată cât timp înregistrarea nu a fost efectuată.  Tribunalul reține totodată că potrivit art. 204 Cod civ. dispozițiile art. 200-203  sunt aplicabile și în cazul înregistrării modificărilor aduse actului de înființare a persoanei juridice, realizate cu respectarea condițiilor prevăzute de lege sau de actul de înființare a acesteia, după caz, iar conform art. 244 Cod civ. persoana juridică încetează, după caz, prin constatarea ori declararea nulității,  prin fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau desființare ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege.

Cu alte cuvinte, se impune a se analiza dacă reclamanta CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA are personalitate juridică și este înscrisă în registrul special al fostului Tribunal Ilfov. Analizând susținerile reclamantei referitoare la dobândirea personalității juridice și modificările ulterioare ale actelor constitutive inclusiv sub aspectul denumirii acesteia, tribunalul constată că prin sentința civilă nr. 43/11.06.1945 a fostului Tribunal Ilfov, în temeiul Legii 52/1945 s-a acordat personalitate juridică Confederației Generale a Muncii din România și s-a dispus înscrierea acestei confederații în registrul special. Tribunalul arată totodată că nu poate fi avută în vedere sentința civilă nr. 1450 din 25.05.2016 pronunțată de Tribunalul Ilfov în dosarul nr. 861/93/2016 astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 19.07.2016, în justificarea schimbării succesive în timp a denumirii reclamantei și încuviințării acestora de către instanță, în condițiile în care această hotărâre judecătorească a fost anulată prin decizia nr.166A/22.02.2017 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare Tribunalului București, lipsind așadar de temei orice mențiuni făcute în registrul special în baza hotărârii anulate. În ceea ce privește schimbarea denumirii Confederației Generale a Muncii din România în UGSR tribunalul constată că prin încheierea din 9.06.2006 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr. 18726/3/2006 a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de Confederația Generală a Muncii din România  (U.G.S.R.) de înscriere în registru special a persoanelor juridice a modificărilor succesive ale Statului și a componenței Organelor de Conducere ale Confederației.

Prin decizia civilă nr. 1985/2.11.2006 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și familie în dosarul nr. 18726/3/2006 a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenta petentă Confederația Generală a Muncii din România împotriva încheierii din 9.06.2006 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă. S-a reținut că petenta nu se poate prevala de sentința civilă nr.  43/11.06.1945 a Tribunalului Ilfov deoarece nu s-au respectat prevederile legale în vigoare sub aspectul disp. art. 15 și art. 42 și art. 49 raportat la art. 55 din Legea nr. 54/2003, lege în vigoare la acea dată, apreciindu-se că actul constitutiv și statutul organizației sindicale nu sunt conforme cu prevederile legale în vigoare și mai mult, petenta nu se poate prevala de faptul că timp de 16 ani cât a funcționat în timp de provizorat a făcut eforturi de a aduna toate documentele referitoare la modificările succesive. De asemenea, tribunalul constată că prin sentința civilă nr. 29/29.06.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă în dosarul nr. 28062/3/2010  a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea modificată formulată de reclamanta Uniunea Generală a Sindicatelor din România prin care a solicitat să se constate identitatea de persoană între Uniunea Generală a Sindicatelor din România și Confederația Generală a Muncii. Apelul formulat împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 329A/23.03.2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă.

S-a reținut că prin actele depuse la dosar reclamanta nu a dovedit schimbarea denumirii în anul 1966 din Confederația Generală a Muncii înființată în anul 1945 în Uniunea Generală a Sindicatelor din România, căci Protocolul nr. 14 al Ședinței Secretariatului C.C. al P.C.R. din data de   25.04.1966 nu prezintă relevanță din punct de vedere juridic. Reclamanta nu a făcut dovada că Uniunea Generală a Sindicatelor din România este aceeași persoană juridică cu Confederația Generală a Muncii și nu a demonstrat continuarea activității acesteia din anul 1966 și până în prezent.

Nu în ultimul rând tribunalul constată că prin sentința civilă nr. 2FED/11.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr.  39691/3/2012,  rămasă definitivă, a fost admisă excepția lipsei capacității de folosință a petentei Uniunea Generală a Sindicatelor din România și  a fost anulată cererea formulată de petentă,  cerere prin care se solicită, în temeiul disp. Legii 62/2011 să se ia act de modificările și completările din Statutul Uniunii Generale ale Sindicatelor din România, precum și să se ia act de modificările componenței nominale ale structurilor de conducere a UGSR  precum și reactualizarea înscrierii  UGSR  în registrul special al federațiilor, confederațiilor sindicale și uniunilor sindicale teritoriale în baza sentinței  nr. 43/11.06.1945. Prin această hotărâre s-au reținut consecințele produse de disp. art. 50 din Legea 54/1991, tribunalul apreciind că nepunerea de acord a vechilor statute ale organizației sindicale cu noua lege ce reglementa sindicatele la nivelul anului 1991 a avut drept consecință încetarea personalității juridice a fostei organizații sindicale – Confederația Generală a Muncii.  Acest aspect a fost analizat anterior și prin sentința civilă nr. 15/08.10.2008 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. 14535/3/2008, irevocabilă prin respingerea recursului, reținându-se că nu s-a făcut nici dovada că CGMR și-ar fi menținut personalitatea juridică din 1945 și până în prezent și nici a faptului că UGSR ar fi continuatoarea CGMR iar din referatul întocmit de Tribunalul București la data de 10.06.2008 rezultă că UGSR nu este înregistrată În registrul special al Tribunalului București ca persoană juridică. Față de cele expuse anterior tribunalul constată așadar că reclamanta  CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA nu are personalitate juridică nefăcând dovada existenței unei hotărâri judecătorești în acest sens, iar în ceea ce privește schimbarea succesivă a denumirii și înscrierea unor mențiuni în acest sens în registru special tribunalul reține că din hotărârile judecătorești sus-menționate nu rezultă că reclamanta este continuatoarea personalității juridice a Confederației Generale a Muncii din România și că au fost înscrise în registru special astfel de mențiuni.

Mai mult, potrivit hotărârilor judecătorești sus-menționate tribunalul constată că s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că Confederația Generală a Muncii în prezent nu mai are personalitate juridică, ca urmare a neîndeplinirii procedurii reglementate de disp. art. 50 din Legea nr. 54/1991. Reținând așadar că reclamanta nu are personalitate juridică, tribunalul constată că aceasta nu are nici capacitate procesuală de folosință, astfel că, față de dispozițiile legale sus-menționate, tribunalul va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA (n.n. ficțiunea CGM-UGSR) și va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință.,,

În concluzie, instanțele judecătorești au stabilit cu autoritate de lucru judecat împrejurarea că ficțiunea CGM-UGSR, nu există în realitate.

Chiar și așa, nici această împrejurare nu a constituit un impediment pentru membrii pretinsei organizatii sindicale să-și continue demersurile ilicite, aceștia continuând să se legitimeze ca fiind rezultatul îngemănării fostelor entități sindicale.

Mai mult decât atât, aceștia s-au folosit și pe viitor de Sentința pronunțată în cauza nr. 861/93/2016, în justificarea schimbării succesive în timp a denumirii, în condițiile în care această hotărâre judecătorească a fost anulată in mod irevocabil prin Decizia nr. 166A/22.02.2017 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă.
III.Pentru o corecta edificare a opiniei publice cu privire la situatia juridica a bunurilor imobile ce fac parte din patrimoniul national sindical prezentam, in mod succinct, cateva din aspectele relevante care dovedesc, fara putinta de tagada, calitatea noastra de succesori ai bunurilor ce au apartinut patrimoniului sindical si care au fost detinute de antecesorul nostru UNIUNEA GENERALA A SINDICATELOR DIN ROMANIA – U.G.S.R., inainte de 1989, si modalitatea legala prin care aceste bunuri imobile au fost preluate de structurile sindicale post-revolutionare legal constituite dupa anul 1989:

Astfel, prin Sentinta civila nr. 782/15.03.1990 a Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti s-a acordat personalitate juridica Confederatiei Nationale a Sindicatelor Libere din Romania (C.N.S.L.R.) in baza dovezii existentei mijloacelor financiare (patrimoniu de afectatiune) si a statutului acesteia.

Este cunoscut faptul ca la data constituirii primei organizatii sindicale post-revolutionare de tip confederativ, instanta de judecata competenta a exercitat controlul judecatoresc asupra indeplinirii conditiilor prevazute expres de legea sindicatelor pentru obtinerea personalitatii juridice, unul din documentele necesare fiind Statutul acestei organizatii adoptat de catre structura sa constitutiva.

Statutul C.N.S.L.R., avut in vedere la pronuntarea sentintei in cauza, atesta la capitolul VI, art. 26, lit. d faptul ca aceasta organizatie sindicala de tip confederativ (C.N.S.L.R.) este succesor universal prin absorbtie al U.G.S.R.
Ulterior, urmare a fuziunii dintre C.N.S.L.R. si C.S.I. Fratia prin Decizia civila nr. 17 din 31.08.1993 a Tribunalului București organizatia a luat denumirea de CNSLR – Fratia, denumire sub care functioneaza si in prezent.

ACEASTA CATEGORIE DE BUNURI NU A APARTINUT LEGAL NICIODATA ALTOR ENTITATI DECAT STRUCTURILOR SINDICALE INFIINTATE SI ORGANIZATE POTRIVIT LEGII, CARE DIN RESURSE PROPRII AU EDIFICAT IMPORTANTE OBIECTIVE ECONOMICE SI CULTURALE.

Asa cum am aratat mai sus regimul juridic al bunurilor imobile ce apartin patrimoniului sindical au facut obiectul unor Decrete ale Consiliului de Stat si Hotarari ale Consiliului de Ministri prin care fie a fost transmis dreptul de proprietate asupra acestora catre U.G.S.R. (antecesorul nostru), fie numai un drept de folosinta gratuita asupra acestora pe perioada nederminata, iar o parte importanta a imobilelor ce apartin patrimoniului sindical au fost edificate din finantarea exclusiva a antecesorului nostru U.G.S.R., ulterior transmiterii in folosinta a unor terenuri, asa cum rezulta, fara dubiu, din Procesele Verbale de receptie preliminara/finala incheiate pentru receptionarea unor obiective de investitii.

In fapt cea mai mare parte patrimoniului sindical a fost constituit din cotizatiile platite de lucratori cu titlul de cotizatie sindicala. Toti acesti lucratori care au achitat ani de-a randul cotizatie sindicala catre U.G.S.R. au devenit membri ai noilor organizatii sindicale de dupa 1990, respectiv, in marea lor majoritate erau membri ai C.N.S.L.R. (ca noua confederatie sindicala infiintata dupa 1990), motiv pentru care, in anul 1990, instanta investita legal cu solutioanrea cererii de dobandire a personalitatii juridice a C.N.S.L.R. a analizat si dispus in mod IREVOCABIL preluarea prin absorbtie a patrimoniul de la vechea structura sindicala – U.G.S.R., constatand, fara echivoc, calitatea de succesor universal al C.N.S.L.R. fata de U.G.S.R.

Invederam, in sustinerea celor aratate mai sus, un aspect de legalitate deosebit de important:

Prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 54/1991, fata de prevederile art. 39 alin. 3 din Legea nr. 52/1945 – legea asupra sindicatelor profesionale – stabilesc, fara echivoc, ca patrimoniul unei organizaţii sindicale poate fi dobândit NUMAI DE O ORGANIZAŢIE SINDICALA, statul roman, incepand cu data 07.08.1991, data adoptarii Legii nr. 54/1991 – cu privire la sindicate – nu mai are niciun fel de vocaţie de a culege un astfel de patrimoniu, fiind eliminata vocaţia Ministerului Muncii prevăzută la art. 39 alin. 3 – ultima teza – din Legea nr. 52/1945[ Potrivit acestei reglementari anterioare: „ Daca statutele au omis sa prevada modul de distributie a patrimoniului social si nici adunarea generala nu a luat vreo hotarare in aceasta privinta, atunci tribunalul sediului sindicatului, sesizat de oricare membru al sindicatului, de Ministerul Muncii sau de Ministerul Public, poate proceda la distribuirea patrimoniului, atribuindu-l sau uniunei din care face parte sindicatul, sau altui sindicat similar sau conex, sau in lipsa Ministerului Muncii, Directiunea invatamantului profesional.”

Astfel, in reglementarea art. 38 alin. 2 din Legea nr. 54/1991:

„ Dacă statutul a omis să prevadă modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotărîre în această privinţă} tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al sindicatului hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului atribuindu-l unei organizaţii din care face parte sindicatul sau dacă nu face parte din nici o organizaţie, unui alt sindicat cu specific asemănător. „

In prezent, dispoziţiile prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 54/1991 sunt menţinute si de legea dialogului sindical – Legea 62/2011 – astfel ca PATRIMONIUL UNEI ORGANIZAŢII SINDICALE POATE FI DOBÂNDIT NUMAI DE O ORGANIZAŢIE SINDICALA. Aceste organizatii sindicale de tip confederativ, au dobandit personalitate juridica, ulterior procesului revolutionar din 1989, pe baza de hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, fiind singurele in drept sa succeada fosta U.G.S.R. (UNIUNEA GENERALA A SINDICATELOR DIN ROMANIA), o structura sindicala care a functionat pana in anul 1989, activitatea si patrimoniul acesteia fiind preluate de catre succesorii sai (confederatiile sindicale reprezentative la nivel national), infiintati legal dupa 1989, in temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea nr. 54/1991.

Legalitatea prevederilor art. 26, lit. d din Statutul C.N.S.L.R. au fost statuate prin Sentinta civila nr. 782/15.03.1990 a Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti prin care s-a acordat personalitate juridica Confederatiei Nationale a Sindicatelor Libere din Romania (C.N.S.L.R.), dar si mai recent, instantele judecatoresti au stabilit, fara putinta de tagada si cu autoritate de lucru judecat, faptul ca asociatul ASOCIATIEI NATIONALE A CASELOR DE CULTURA A SINDICATELOR DIN ROMANIA (A.N.C.C.S.R.) – CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA – are calitatea de SUCCESOR UNIVERSAL AL PATRIMONIULUI FOSTEI U.G.S.R.

Astfel, in Dosarul nr. 45625/3/2011, ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, instanta de fond, la termenul din data de 11.01.2012, a anulat ca netimbrat capătul de cerere privind repunerea părţilor în situaţia anterioară si a admis EXCEPŢIA LIPSEI CALITĂŢII PROCESUALE ACTIVE a petentei U.G.S.R., respingand cererea ca fiind formulată de o PERSOANĂ FĂRĂ CALITATE PROCESUALĂ. Prezentam un scurt citat din motivarea instantei de fond cu privire la lipsa calitatii procesuale active a petentei – actuala U.G.S.R.:

,, Din cuprinsul acestui proces-verbal reiese ca s-a procedat la predarea – primirea patrimoniului fostului C.C. al U.G.S.R. in baza art. 26 din Statutul C.N.S.L.R. prin care se stipuleaza ca C.N.S.L.R. preia prin absorbtie ca succesor universal patrimoniul fostului C.C. al U.G.S.R. precum si in baza hotararii Congresului de constituire a Confederatiei.
Rezulta ca preluarea patrimoniului s-a stabilit prin art. 26 din Statutul C.N.S.L.R., statut ce a fost validat de instanta care a acordat personalitate juridica C.N.S.L.R., respectiv Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti prin Sentinta civila nr. 782/16.03.1990.

Ca urmare, predarea patrimoniului s-a produs in baza Statutului C.N.S.L.R. si nu in baza procesului verbal contestat; Statutul este actul care a produs efecte juridice si nu procesul – verbal, in conditiile in care acesta din urma nici nu este insotit de un inventar al bunurilor ce au facut obiectul predarii-primirii.

Constatarea nulitatii acestui proces-verbal nu produce niciun folos practic reclamantei, atat timp cat preluarea patrimoniului de catre C.N.S.L.R. s-a facut in baza Statutului confederatiei, ce nu a fost desfiintat sau anulat printr-o hotarare judecatoreasca, ci dimpotriva, legalitatea sa a fost recunoscuta prin hotararea judecatoreasca irevocabila de acordare a personalitatii juridice.

Fata de aceste considerente, retinand ca sarcina probei incumba reclamantei potrivit dispozitiilor art. 1169 din Codul civil de la 1864, in vigoare conform art. 230 lit. a din Legea nr. 71/2011, si ca reclamanta nu si-a justificat calitatea procesuala activa in cauza in special prin prisma interesului in formulatrea cererii, tribunalul va admite exceptia lipsei calitatii procesuale active si va respinge cererea de constatare a nulitatii procesului – verbal din 04.07.1990 ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala. ,,Mentionam faptul ca actiunea formulata de U.G.S.R. s-a judecat in contradictoriu cu CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA – C.N.S.L.R. – FRĂŢIA.

Solutia instantei de fond a fost mentinuta de catre Curtea de Apel Bucuresti, care prin Decizia nr. 30/07.02.2013 pronuntata in Dosarul nr. 6911/2/2012 a respins ca nefondat apelul formulat de petenta U.G.S.R. impotriva Sentintei civile nr. 63/11.01.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a Civila in Dosarul nr. 45625/3/2011.
De asemenea, la data de 04.06.2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a solutionat irevocabil recursul declarat de catre pretinsa U.G.S.R., respingandu-l ca nefondat, fiind astfel mentinuta ca temeinica si legala Decizia nr. 30/07.02.2013 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, in Dosarul nr. 6911/2/2012.

Asadar, in acest dosar, solutionat IREVOCABIL de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a stabilit cu AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT ca bunurile care au apartinut patrimoniului fostei U.G.S.R au fost preluate, in calitate de succesor universal, de catre CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA.

IV.CONSTITUIREA ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CASELOR DE CULTURĂ ALE SINDICATELOR DIN ROMÂNIA (A.N.C.C.S.R.)

Asociatia Nationala A Caselor De Cultura ale Sindicatelor din Romania, s-a constituit in anul 1995 de catre Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national: CNSLR – FRATIA, CNS CARTEL ALFA, BLOCUL NATIONAL SINDICAL si CONFEDERATIA SINDICATELOR DEMOCRATICE DIN ROMANIA.

Prin aportul realizat de catre succesorul universal – CNSLR – FRATIA – aceasta structura asociativa a dobandit un patrimoniu format din 52 DE CASE DE CULTURA.

Precizam faptul ca, Guvernul Romaniei prin Hotararea nr. 1646 din 07 oct. 2004, recunoaste calitatea de utilitate publica a ASOCIATIEI NATIONALE A CASELOR DE CULTURA ALE SINDICATELOR si implicit a celor 52 de filiale.
In concret, A.N.C.C.S.R. este organizatie nonguvernamentala, nonprofit si fara scop lucrativ ce are personalitate juridica dobandita in baza Sentintei Civile nr. 2524/17.03.1995 pronuntata de Judecatoria Sector 6 Bucuresti in Dosarul nr. 2289/1995, si care functioneaza in conformitate cu propriul statut si propriul regulament de organizare si funcionare.

Asa cum rezulata, fara echivoc, din continutul prevederilor art. 17 din Statutul A.N.C.C.S.R., unde la pozitia 1 se regaseste Casa de Cultura a Sindicatelor Alba Iulia, coroborate cu prevederile art. 28 din acelasi Statut al A.N.C.C.S.R., imobilul in cauza apartine Asociatiei Nationale a Caselor de Cultura ale Sindicatelor din Romania, aspect confirmat si prin hotararea judecatoreasca de dobandire a personalitatii juridice a A.N.C.C.S.R.

Precizam faptul ca asociatia mama – A.N.C.C.S.R. – a constituit, ulterior infiintarii sale, 52 de filiale cu personalitate juridica care administreaza fiecare dintre ele imobile – constructii cu terenurile aferente acestora, cum este cazul filialei Alba Iulia, care administreza Casa de Cultura a Sindicatelor Alba Iulia si terenul aferent acesteia.
Modul legal de constituire a filialei respective rezulta, fara putinta de tagada, din Incheierea pronuntata de Judecatoria Alba, hotararea judecatoareasca prin care se stabileste expres faptul ca filiala Alba Iulia este infiintata si dobandeste personalitate juridica ca dezmembramant al A.N.C.C.S.R.

Drepturile reale constituite legal in favoarea A.N.C.C.S.R. (drept de proprietate asupra constructiei si drept de folosinta asupra terenului aferent acesteia) au fost probate fara putinta de tagada prin inscrisurile depuse la dosarul cauzei, astfel ca existenta acestora in patrimoniul Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (A.N.C.C.S.R.) nu poate fi pusa la indoiala.

In cauza ce face obiectul articolului de presa respectiv, prin Incheierea nr. 16644/23.07.2018 emisa de Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Alba Iulia in Dosarul nr. 16644/23.07.2018, la solicitarea A.N.C.C.S.R a fost admisa in parte cererea de inscriere in CF a dreptului de proprietate asupra constructiei – Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia – in favoarea antecesorului nostru – Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania – U.G.S.R., prin aceeasi incheiere respingandu-se in mod cu totul neintemeiat inscrierea in CF a dreptului de proprietate asupra constructiei respective in favoarea Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (A.N.C.C.S.R.), desi succesiunea legala a preluarii patrimoniului sindical de la U.G.S.R. la A.N.C.C.S.R. a fost probata cu inscrisuri relevante care nu au fost valorificate in mod corect la solutionarea acestei cauze, asa cum am precizat in mod detaliat in cele expuse anterior.

Insa, concluzia autorului articolului, care si-a facut un obicei pagubos de a defaima structurile sindicale infiintate legal, la cererea numitului Dragos Frumosu, cum ca la 30 de ani de la preluarea abuzivă de către Confederaţiile Sindicale CNSLR – FRĂŢIA, CARTEL ALFA, BNS şi CSDR, Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia se întoarce la proprietarul său de drept, Confederaţia Generală a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) este absolut aberanta si dovedeste pe deplin coniventa intre autorul articolului si persoana care se pretinde in mod fraudulos ca ar fi reprezentatul unei confederatii sindicale care nu exista in realitate, asa cu am aratat in cele precizate mai sus, si cum au decis in mod definitiv instantele judecatoresti investite.

Speram ca prin aceste precizari opinia publica va fi informata corect, iar redactia Jurnalul. ro va analiza situatia creata si va dispune masurile necesare pentru a se evita pe viitor ca ziaristii acesteia sa practice dezinformari de genul celei prezentate anterior si care in mod evident sunt incompatibile cu deontologia profesionala specifica activitatii de informare, documentare si de prezentare a articolelor de presa.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...