Dosarul distrugerilor de ziduri romane din zona fostei tipografii Altip, cercetat „in rem” de peste un an. Arheolog: „Distrugerea pe care noi am acuzat-o a avut loc într-un interval în care nu a existat supraveghere arheologică”

Dosarul distrugerilor de ziduri romane din zona fostei tipografii Altip, cercetat „in rem” de peste un an. Arheolog: „Distrugerea pe care noi am acuzat-o a avut loc într-un interval în care nu a existat supraveghere arheologică”

Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia cercetează de peste un an „in rem” plângerea depusă de Muzeul Unirii în legătură cu distrugerile de bunuri de patrimoniu din situl arheologic din zona fostei tipografii Altip. Aici s-a construit, între timp, un hotel de patru stele.

„La nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a fost înregistrat dosarul penal 2027.80/P/2024, cauză în cadrul căreia se efectuează cercetări raportat la comiterea infracțiunii de distrugere. Cauza nu a fost soluționată până în prezent, aceasta aflându-se în faza in rem”, a transmis instituția, la solicitarea ziarului „Unirea”.

Cercetarea „in rem” înseamnă că investigația se derulează doar pe baza faptei și nu asupra unei persoane identificate de procurori. Reprezentanții muzeului au reclamat, în esență, că, după finalizarea procesului de descărcare arheologică, au existat distrugeri ale zidurilor romane descoperite pe terenul unde s-a construit hotelul.

„Noi am sesizat faptul că firma în cauză nu a avut supraveghere arheologică în perioada în care o parte dintre zidurile pe care ei le prezintă aici ca fiind vestigii romane s-au prăbușit din cauza… «ploilor abundente». Zidurile prezentate acum în SPA-ul hotelului sunt reconstituiri, structuri care nu mai păstrează integral substanța originală antică, adică replici de ziduri romane, în cea mai mare parte. Poate, dacă ar fi existat supraveghere arheologică pe toată durata intervențiilor, s-ar fi păstrat atât cât s-a prevăzut în proiectul inițial, așa cum le-au lăsat arheologii muzeului și cei prezenți la supravegherea de dinainte de intervenția problematică.

Și nu, arheologii nu au contribuit la crearea «produsului integrat» în această formă, despre care se vorbește laudativ la inaugurare. Toți arheologii care au participat, atât la cercetare, cât și la supraveghere, și-au făcut meseria corect, distrugerea pe care noi am acuzat-o în 2024 fiind într-un interval în care nu a existat supraveghere arheologică. Niciun arheolog nu a putut constata că zidurile s-au prăbușit de la ploi pentru că, în acel interval, nu era niciun arheolog solicitat acolo, în teren”, spune Anca Timofan, cea care a coordonat lucrările de descărcare arheologică.

Aceasta spune că zidurile erau acoperite și protejate în pământ, conform proiectului avizat în anul 2023. „În 28 aprilie 2024 am observat că s-a intervenit ulterior pe o porțiune din suprafața care anterior fusese acoperită, iar unele ziduri care au fost propuse pentru valorificare au fost distruse parțial sau integral. Aceste ziduri fuseseră tratate, consolidate și conservate subteran în lunile februarie – martie 2024. În aprilie am constatat că o parte au fost redezgropate, iar unele distruse.

Astfel, muzeul a făcut o sesizare în 11 iunie 2024 către autorități. Mai mult, în iunie s-au prăbușit în continuare, atât absida băii romane (propusă pentru punere în valoare în spațiul hotelului), cât și un solid pilon de la intrarea în casa romană, toate fiind anterior protejate. Dacă IPJ Alba a ajuns la vreo concluzie analizând toate documentele și declarațiile, am vrea să știm și noi”, a mai precizat arheologul de la Muzeul Unirii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI