Dosarul „călăilor” comisarului șef Traian Berbeceanu, reluat, după trei ani. Există pericolul de a se prescrie faptele

Dosarul „călăilor” comisarului șef Traian Berbeceanu, reluat, după trei ani. Există pericolul de a se prescrie faptele

ÎCCJ a reluat, după trei ani, dosarul „călăilor” comisarului șef Traian Berbeceanu. Există pericolul de a se prescrie fapteleÎCCJ a reluat, după trei ani, dosarul „călăilor” comisarului șef Traian Berbeceanu. Există pericolul de a se prescrie faptele

După trei ani și două luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a reluat judecata apelului în celebrul dosar privind represiunea nedreaptă asupra fostului comisar șef Traian Berbeceanu, care a fost comandant al BCCO Alba Iulia.

Procesul a fost suspendat în noiembrie 2019, după ce magistrații au decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale potrivit căreia ”a existat un conflict între ÎCCJ şi Parlament în ceea ce priveşte constituirea completelor de 3 judecători”. Cu alte cuvinte, cauzele în care sunt judecate fapte de corupție ar fi trebuit să fie judecate de magistraţi specializaţi.

Sesizarea instanței din România a fost judecată de CJUE doar în noiembrie 2022 și a dat dreptate magistraților români. CJUE a decis că judecătorii nu sunt obligați să aplice hotărârile Curții Constituționale, dacă acestea contravin Tratatului Uniunii Europene.

”Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun sunt ținute de deciziile curții constituționale naționale și nu pot, din acest motiv și cu riscul săvârșirii unei abateri disciplinare, să lase neaplicată din oficiu jurisprudența rezultată din deciziile menționate atunci când consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, că această jurisprudență este contrară articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, articolului 325 alineatul (1) TFUE sau Deciziei 2006/928”, se precizează în hotărârea CJUE din noiembrie 2022.

Primul termen al dosarului, după decizia CJUE, a avut loc în 16 ianuarie 2023, judecata fiind amânată pentru 20 februarie. Dincolo de decizia CJUE, acum se va pune problema prescrierii faptelor, având în vedere că acestea au avut loc până în 2013.

Pe 26 mai 2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale.

Daune de 100.000 de euro pentru comisarul șef

Dintre faptele judecate în acest dosar, cea mai gravă este cea de represiune nedreaptă, pedepsită cu maximum 10 ani de închisoare. Acest dosar a mai ”beneficiat” de o reglementare a Curţii Constituţionale din 2018, care a stabilit, nelegalitatea compunerii completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, fiind reluat de la zero.

În 30 iunie 2016, la doi ani de la începerea procesului, fostul şef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, a fost achitat în dosarul penal iar procurorii acuzaţi că au fabricat probele care au dus la incriminarea şi înlăturarea sa au fost condamnaţi la închisoare. De asemenea, Traian Berbeceanu ar fi trebuit să primească peste 100.000 de euro, daune morale şi materiale de la foştii săi anchetatori.

Fostul procuror Ioan Mureşan, de la DIICOT Alba Iulia, a primit 7 ani de închisoare pentru represiune nedreaptă, abuz în serviciu şi fals intelectual. Poliţistul Alin Mirel Muntean a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru represiune nedreaptă şi fals intelectual, iar ex-procurorul Nicolaie Ioan Cean, tot de la DIICOT, a primit 2 ani cu executare pentru complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Iniţial, dosarul a avut două părţi, iar inculpaţii au fost trimişi în judecată separat: lotul ”Berbeceanu” de către DIICOT la Tribunalul Bucureşti, iar lotul ”Mureşan” de către DNA la ÎCCJ. Judecătorul de la instanţa supremă a decis conexarea celor două cauze într-un singur dosar care a rămas să fie judecat, atât pe fond cât şi în apel, la ÎCCJ.

Cei doi foști procurori DIICOT și polițistul sunt acuzați că ar fi fabricat probe împotriva lui Traian Berbeceanu care au dus la reținerea și arestarea preventivă a acestuia. La rândul său, Berbeceanu a fost acuzat de DIICOT că ar fi ajutat membrii unor grupuri infracţionale, dându-le informaţii despre activităţile investigative desfăşurate de procurori.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI