Distrusă în comunism, pictura lui Pierre-Bellet va (re)împodobi Sala Unirii în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire

Distrusa in comunism si taiata in bucati pentru capitonarea usilor si ferestrelor, pictura din Sala Unirii executata de Pierre-Bellet in 1920 a fost recuperata si restaurata. Proiectul este o premiera nationala.

Pictura se va „repatria“ la Alba Iulia si va re(impodobi) Sala Unirii in 2018, cu ocazia Centenarului Unirii. Edificiul va intra intr-un amplu proces de restaurare, cel mai probabil, in primavara anului 2017.

Povestea a inceput in 1920, odata cu primele lucrari de schimbare la fata a fostei casine militare din Cetatea Alba Iulia, care a primit dupa 1918 numele de Sala Unirii. Denumirea face trimitere la momentul 1 Decembrie 1918, cand in aceasta sala s-a luat decizia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crisanei cu Romania.

A impodobit Sala Unirii pana in 1948

Sala in care s-a hotarat Unirea urma sa gazduiasca un alt eveniment de referinta – dineul oficial care marca Incoronarea Regilor Romaniei Mari, Ferdinand si Maria, din 15 octombrie 1922. Edificiul a suferit modificari atat la exterior, cat si in interior. Intrarea principala, dinspre vest, a primit forma unui arc de triumf, pe care apare inscriptia in limba latina ce aminteste si in zilele noastre de momentul Unirii. In sala principala au fost create doua nise care au fost pictate cu portrete ale unor personalitati din viata culturala, voievozi si domnitori romani. Cele doua arce pictate au fost realizate in tehnica ulei pe panza de catre pictorul francez Pierre-Bellet.

Taiata in bucati si ascunsa dupa un dulap

Opera francezului a „supravietuit“ in Sala Unirii pana in 1948, cand s-a considerat ca nu este reprezentativa pentru regimul comunist.Tot atunci, a primit si lovitura de gratie. Pictura a fost taiata cu baionetele si aruncata pe jos. I s-a gasit si o „utilitate“ practica: bucatile s-au folosit la capitonarea usilor si ferestrelor Salii Unirii.

Nici aici n-a stat prea mult. Pentru a fi ferita de „ochii“ vigilenti ai regimului comunist, bucatile de pictura au fost ascunse dupa un dulap in laboratorul de arheologie al Muzeului National al Unirii. Și acolo au ramas, pana in urma cu patru ani, cand au fost descoperite intamplator de un angajat al Muzeului.

Cel mai mare proces de restaurare

Din pictura originala cu latimea de 158 centimetri, lungimea de 864 centimetri si inaltimea de 432 centimetri, au mai ramas doar cateva bucati.

Muzeul National al Unirii a lansat, in urma cu un an, provocarea restaurarii picturii lui Pierre-Bellet. A raspuns afirmativ o echipa de cinci restauratori de la Muzeul National „Brukenthal” din Sibiu. Asa a inceput cel mai mare „proiect de restaurare pictura al laboratoarelor Brukenthal, cu o complexitate fara precedent, atat in activitatea de restaurare a Muzeului, cat si la nivel national“, dupa cum apreciaza chiar reprezentantii „Brukenthal”.

Restauratorii au primit picturile originale cu Horea, Closca si Crisan, Traian si Decebal si Avram Iancu. Din cele 12 picturi originale cu domnitori romani, s-au pastrat doar cinci: Matei Basarab, Vasile Lupu, Grigore Ghica, Tudor Vladimirescu, Stirbei.

Cum au fost recuperate celelalte? Restauratorii au fost nevoiti sa faca o ampla documentare pentru a gasi sursele de inspiratie de la care a pornit pictorul francez, dupa cum ne asigura Ioan Muntean, unul dintre restauratori.

Ulterior, au fost pictate personalitati ca: Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Constantin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir, Mihail Sturdza, Gheorghe Bibescu.

Citește și FOTO| Sala Unirii din Alba Iulia, simbol și templu al României Mari, locul în care românii se simt cu adevărat mândri: ”Pășiți cu grijă să nu striviți momentele importante ale istoriei”

Munca de restaurare a durat un an. „Aceasta pictura este, practic, subiectul unui roman de aventura. Restaurarea marcheaza finalul fericit al romanului“, apreciaza Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului National al Unirii. Și costurile proiectului sunt pe masura,100.000 lei.

Sursa ViziteazaAlbaIulia.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI