Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR: Conversia creditelor din franci în lei la cursul istoric poate falimenta unele bănci
Impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. În cazul unora există riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric.
„Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.
El a arătat că băncile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstituţională.
„Dacă n-ar fi existat această variaţie de curs în perioada aceasta şi BNR ar fi intervenit în activitatea unei bănci era un abuz cras, puteam să fim traşi la răspundere penal”, a spus Cinteză.
Oficialul BNR a punctat că, după preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, când aceasta din urmă va converti creditele în franci elveţieni în lei, aşa cum s-a angajat în contract, cu oferirea unui discount, măsura va pune presiune şi pe restul băncilor, însă rămâne de văzut dacă acestea îşi vor putea permite să aplice măsuri similare fără a-şi reduce drastic indicatorii de solvabilitate şi capital.
„Sunt convins că băncile vor avea presiune după ce Banca Transilvania va pune planul în aplicare, dar nu sunt convins că vor putea susţine aplicarea unui discount la conversia creditului. Dacă indicatorul de solvabilitate scade sub 6%, deja banca trebuie să aplice administrare specială, iar sub 2% se instituie procedura de faliment”, afirmă Cinteză.
El a precizat că, începând de vinerea trecută, guvernatorul BNR a avut discuţii cu reprezentanţii băncilor comerciale, 14 instituţii de credit având în portofolii împrumuturi în franci elveţieni, însă nu toate au volume mari de astfel de credite.
Pe de altă parte, Cinteză apreciază că legea insolvenţei nu rezolvă problema, iar propunerea de schemă de restructurare a Finanţelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite în euro.
Directorul BNR a mai punctat că banca centrală nu putea interzice creditele în franci elveţieni în 2007, tocmai când România a intrat în Uniunea Europeană şi s-a liberalizat contul de capital.
„Nu puteam interzice creditele în franci câtă vreme la momentul acela nu prezenta niciun risc. Creditul în franci a apărut pe fondul unor finanţări acordate de fonduri elveţiene şi bănci elveţiene la cursuri care făceau finanţările pentru bănci mai ieftine decât alte valute. Da, francul elveţian a fost foarte ieftin, dar alegerea a aparţinut clientului”, a mai spus Cinteză.
Sursa: mediafax, foto – agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Infecția cu hantavirus: Nivelul real de risc pentru populație, explicat de Institutul Național de Sănătate Publică
Infecția cu hantavirus: Nivelul real de risc pentru populație, explicat de Institutul Național de Sănătate Publică Un focar de hantavirus a fost identificat pe nava olandeză MV Hondius, care transportă circa 150 de pasageri din 28 de țări. Croaziera de lux, operată de Oceanwide Expeditions, a început pe 1 aprilie în Ushuaia, Argentina, şi urmează […]
Programul Rabla 2026: Buget mai mare decât în 2025 și accent pe mașinile produse și asamblate în Europa
Programul Rabla 2026: Buget mai mare decât în 2025 și accent pe mașinile produse și asamblate în Europa Proiectul de buget al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru anul 2026 a fost lansat în consultare publică de Ministerul Mediului. Potrivit ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu, cele mai mari alocări vizează proiectele de apă și […]
Peste jumătate din bugetari vor ieși la pensie în următorii 15 ani. Peste 55% dintre salariații actuali din instituțiile publice și din companiile de stat au peste 45 de ani
Peste jumătate din bugetari vor ieși la pensie în următorii 15 ani. Peste 55% dintre salariații actuali din instituțiile publice și din companiile de stat au peste 45 de ani Guvernul interimar Bolojan atrage atenția auspra unei posibile crize pe piața de muncă din România în următorii ani, în raportul privind eficiența administrației publice și […]