Deputatul Ioan Dîrzu, interpelare la ministrul Sănătății privind politicile de reducere a consumului de antibiotice fără rețetă

• Obiectul întrebării: Consumul excesiv de antibiotice de către români

Stimată doamnă ministru Sorina Pintea,

Aproximativ unul din șase români a consumat în ultimul an antibiotice fără rețetă prescrisă de medic. Rezultatele sunt îngrijorătoare, date fiind riscurile la care se supun românii prin consumul de antibiotice atunci când acestea nu sunt recomandate de specialiști. Un studiu realizat de Cult Market Research a identificat categoriile care consumă într-o mai mare măsură antibiotice fără ca acestea să le fie recomandate de medic.

Potrivit studiului, acestea sunt femeile, persoanele din mediul rural, românii cu venit lunar de 1001 – 2000 lei, salariații, persoanele cu un nivel scăzut al studiilor și părinții. Studiul a analizat consumul de antiobiotice fără rețetă în mai multe categorii ale populatiei.

Conform studiului, nu există diferențe majore de consum între tineri, adulți și vârstnici. Altfel spus, românii de toate vârstele consumă aceste medicamente fără recomandarea medicului. Totuși, vârstnicii (65 ani+) tind să ia antibiotice fără acordul medicului într-o măsură mai mică față de celelalte categorii.

Studiul arată și că educația românilor poate să influențeze decizia lor de a lua antibiotice fără prescripție medicală. Este probabil ca cei cu studii medii și sub medie să ia antibiotice fără rețetă într-un procent mai mare decât românii cu studii superioare.

De asemenea, unul din 5 români din mediul rural a luat, în ultimul an, antibiotice fără rețetă.

Românii care locuiesc în mediul rural iau într-o proporție mai mare antibiotice fără a fi sfătuiți de medic decât românii rezidenți în mediul urban.

Una din cinci românce a luat în ultimul an antibiotice fără rețetă. Procentul femeilor care au luat antibiotic fără prescripție este mai mare decât cel al bărbaților. Tendința de automedicație cu antibiotic este vizibil mai crescută în rândul româncelor.

Una dintre asocierile surprinzătoare este aceea că părinții își administrează singuri antibiotice într-o măsură mai mare decât românii care nu au copii.

Dintre toate categoriile de ocupații prezente în cadrul studiului, salariații consumă în cel mai mare procent de antibiotice fără rețeta. Urmează categoria românilor casnici/fără ocupație care apelează la automedicație.

De asemenea, românii cu un venit lunar mai scăzut iau antibiotice fără rețetă într-un procent mai mare decât românii care se bucură de un nivel salarial mai ridicat

Ținând cont de situația de fapt descrisă, vă rog să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. Care sunt politicile publice ale Ministerului Sănătății privind reducerea consumului de antibiotice fără rețetă?
2. Ce măsuri legislative se impun pentru stoparea acestui fenomen?
3. Ce riscuri implică consumul necontrolat și nerecomandat de antibiotice?

Cu deosebită considerație,

Deputat

Ioan Dîrzu

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI