Ministrul Educației: „În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri şcolari în şcolile din România”

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a declarat faptul că în anul 2027, România trebuie să aibă în unitățile de învățământ 10.000 de consilieri școlari comparativ cu puțin peste 3.000, câți sunt în prezent.

„În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri şcolari în şcolile din România. În prezent, sunt puţin peste 3.000 de consilieri şcolari în toată România (3.138). Sunt situaţii în care un singur consilier şcolar trebuie să asigure servicii de consiliere pentru 2.400 de elevi.

Acest lucru este în mod evident imposibil, într-o perioadă în care este nevoie mai mult decât oricând de consiliere şcolară”, a afirmat ministrul.

El a participat la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti la o dezbatere privind rolul consilierului şcolar, conform proiectului legii învăţământului preuniversitar, alături de alţi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi de consilieri şcolari, profesori logopezi şi mediatori şcolari, precum şi de reprezentanţi ai Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE).

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Consilier BNR: Puterea de cumpărare scade de la o lună la alta, pentru că inflaţia, la rândul ei, este mai grea de la o lună la alta

Consilierul de strategie al guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a vorbit despre situație economică dificilă cu care se confruntă România la acest moment.

„Inflaţia este o boală grea, o boală care loveşte în puterea de cumpărare a populaţiei şi a întreprinderilor. Puterea de cumpărare scade de la o lună la alta, pentru că inflaţia, la rândul ei, este mai grea de la o lună la alta. Oamenii văd că lucrurile se înăspresc. Primul semnal, cel puţin la noi, a fost preţul energiei electrice. După aceea a crescut preţul gazelor naturale, după care preţul combustibililor. Această criză energetică s-a manifestat, în primul rând, ca un decalaj între cerere şi ofertă. Cerea de energie devenise mai mare decât puteau oferi producătorii de energie. Şi atunci au început să vină scumpirile.

Aşa cum se ia temperatura corpului uman, cu termometrul, iar atunci când se apropie de 37 de grade începe alarma, aşa şi în economie există pentru preţurile de consum – preţurile pe care lumea le plăteşte atunci când îşi face cumpărăturile de bunuri şi de servicii; nu intră aici preţurile caselor, ale terenurilor, ale produselor de lux – o ‘temperatură’ optimă, ca să spunem că în sistem sănătatea este deplină: 2%. Rata de 2% este rata optimă a inflaţiei. Asta înseamnă că creşterea preţurilor trebuie să fie continuă, deci preţurile trebuie să crească cu o rată anuală de 2%, cu nimic mai sus şi cu nimic mai jos.

Când preţurile se duc mai sus de 2% e o inflaţie galopantă, iar când cad sub 2%, spre zero sau chiar şi spre zero este o inflaţie în scădere bolnavă până la zero, după care începe deflaţia, care este o boală mai grea decât inflaţia galopantă.

Noi, în pragul începerii acestei boli, în decembrie 2022, România a fost singura ţară din UE al cărei termometru a arătat 2,06%. Foarte multe ţări europene erau în deflaţie, alte ţări erau în inflaţii mari, iar România era pe linia de echilibru. Nu aveam niciun motiv să eşuăm. Inflaţia s-a manifestat uşor-uşor pe tot globul şi a cuprins şi România. Şi nu se putea altfel pentru că facem schimburi comerciale, importăm, exportăm, ne raportăm unii la alţii. Inflaţia această a început ca având primă cauză, în ianuarie 2021, criza energetică: petrol, gaze, electricitate.
Era clar că lumea trece printr-o boală; după pandemia de coronavirus, economia avea şi ea pandemia ei, inflaţia. Era o boală generalizată la nivelul planetei.

Cum se combate această boală? Cu un medicament, iar acest medicament este descoperit, verificat şi reverificat: rata dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale. Ei bine, dar orice medicament are şi limite. Descoperirea cea mai gravă a fost atunci când a început criza energetică iar inflaţia generată de aceasta nu a răspuns la acest medicament.

O altă problemă a apărut şi ea foarte repede: că acest medicament are şi efecte secundare. Iar efectul secundar cel mai puternic este că lovind cu dobânda de politică monetară inflaţia ca să o stopezi şi pe urmă ca să o dai în jos poţi să stârneşti recesiunea. Aţi văzut că marile bănci centrale, atât FED cât şi BCE, fac apel la atenţie cum intervin băncile centrale cu politica monetară pe cursul inflaţiei, pentru că este foarte posibil să facă mai mult rău decât bine: nu poate face binele de a potoli inflaţia, dar poate face răul de a stârni recesiunea.”, a declarat Adrian Vasilescu, conform dcbusiness.ro.

Sursa: bugetul.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Atenție la obiceiurile simple: De ce nu trebuie să îți încarci telefonul pe parcursul nopții?

Înainte de a merge la culcare, cei mai mulți oameni își pun telefonul la încărcat pentru a se asigura că este pregătit pentru ziua următoare.

Dar acest lucru ar putea de fapt dăuna iPhone-urilor noastre, potrivit expertului în tehnologie Adrian Kingsley-Hughes, citat de Zdnet și LadBible.

Apple a integrat încărcarea optimizată în iOS, care împiedică telefonul să se încarce atunci când ajunge la 80%. Acest lucru presupune o încărcare mai înceată a telefonului, ceea ce înseamnă că încărcarea pe parcursul întregii nopți este ineficientă.

Semnul care arată faptul că încărcarea pe timpul nopții îți omoară bateria

Mai mult, telefonul este fierbinte după o noapte la încărcat, lucru care arată cât de dăunător este pentru baterie să îl lăsăm în priză în timp ce dormim.

De aceea, Kingsley-Hughes sugerează încărcarea de două ori pe zi în loc de cea pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a prelungi durata vieții bateriei – de exemplu, o jumătate de oră dimineața și jumătate de oră după-amiaza.

Ce spune Apple despre încărcarea bateriei de iPhone

Împărtășind sfaturi despre încărcarea optimizată a bateriei, Apple a declarat: „Cu iOS 13 și versiuni ulterioare, încărcarea optimizată a bateriei este concepută pentru a reduce uzura bateriei și pentru a îmbunătăți durata de viață a acesteia prin reducerea timpului pe care îl petrece iPhone-ul complet încărcat. Când funcția este activată, iPhone-ul tău va întârzia încărcarea peste 80% în anumite situații.”

„iPhone-ul îți învață rutina zilnică de încărcare, astfel că prezice că va fi conectat la un încărcător pentru o perioadă lungă de timp. Algoritmul urmărește să se asigure că iPhone-ul tău este încă complet încărcat atunci când este deconectat”, a mai precizat compania.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI