DECLINUL sistemului feroviar din țară: Cum mergeau trenurile românești în anul 1996 și cum merg acum

DECLINUL sistemului feroviar din țară: Cum mergeau trenurile românești în anul 1996 și cum merg acum

În 1995 și 1996 trenurile românești erau pe aproape toate magistralele mai rapide decât acum, unele trenuri Expres și InterCity rulau și 300 km fără oprire și călătoria dintr-o parte în alta a țării dura cu 2-3 zile mai puțin decât în zilele noastre. Acum un sfert de secol erau mult mai multe trenuri internaționale care tranzitau România și erau mai bine de 30 de secții pe care trenurile interne de foarte scurt parcurs circulau. Aceste secții s-au închis de atunci și oamenii pot apela doar la microbuze sau la mașinile personale.

Cum era sistemul feroviar în 1995 față de 2021

În 1996 numărul călătoriilor efectuate a crescut față de 1995 și a totalizat 212 milioane, mai puțin de jumătate față de 1989, dar de trei ori mai multe decât în prezent.
Existau și trenuri IC și E care rulau chiar și peste 300 km fără oprire. Spre exemplu erau trenuri IC care nu opreau deloc între București și Bacău.
În 1996 SNCFR încă nu era divizată. În 1998 au fost înființate cinci companii şi societăți naţionale derivate din vechea structură organizatorică și niciuna dintre ele nu stă ”pe roze” în prezent, câteva fiind în colaps.
Pe toate magsitralele mari vitezele erau în 1996 mai bune decât în prezent, cu excepția M800 București – Constanța și Bacău – Suceava. Cea mai mare diferență era pe M100 București – Timișoara unde trenurile cele mai rapide făceau cu 3 ore mai puțin decât acum.
Între București și Curtici drumul dura sub 10 ore, cu o oră și jumătate mai puțin decât în prezent. La Baia Mare se putea ajunge din celălalt capăt al țării și cu 4 ore mai repede decât în prezent.
Circulau mai multe trenuri și, mai ales, pe mai bine de 30 de linii pe care acum trenurile nu mai circulă. Printre secțiile care erau deschise, dar în prezent nu mai sunt se numără 102 București – Giurgiu, 207 Simeria – Hunedoara, 403 Brașov – Întorsura, 417 Satu Mare – Bixad și 107 Roșiori – Costești.
Erau de 3-4 ori mai multe legături internaționale de lungă distanță. Existau vagoane directe din România către destinații precum Berlin, Praga, Varșovia, Moscova, Belgrad și chiar Tallinn sau Vilnius.În prezent avem legături cu Viena, Budapesta, Chișinău și Ruse.
Parcul auto era de trei ori mai mic decât în prezent
Pe linia 302 Ploiești – Târgoviște erau opt trenuri pe zi pe sens. Acum mai este unul singur, iar asta se întâmplă dn 2018 de când compania privată care opera acolo a decis să se retragă.

Calea ferată din România în 1996

În primii ani de după revoluție s-au făcut lucrări radicale de reparații în mai multe zone și au putut fi introduse și trenuri InterCity. Cum a crescut și parcul auto, numărul de călătorii cu trenul a tot scăzut spre 1996, fiind la mai puțin de jumătate față de 1989.

Totuși, calea ferată din România încă era în stare bună și rețeaua noastră era bine conectată de Europa. Expresul Carpați (Karpaty) avea vagoane către Varșovia, Balt Orient Expres trimitea vagoane la Berlin, iar Panonia Expres avea vagoane către Praga. Vara trenurile Bulgaria Expres și Sofia Expres ne tranzitau țara în lungul lor drum de peste 2.500 km. Exista și trenul Ovidius, Constanța – Budapesta via Craiova.

În acel an, în Mersul Trenurilor 1995-96 au fost cele mai multe trenuri Expres și Intercity care chiar rulau sute de kilometri fără oprire. În prezent pe aceste distanțe sunt mai multe opriri și timpii de parcurs sunt mult mai mari, cu excepția trenurilor București – Constanța.

Trebuie spus că Mersul Trenurilor se schimba pe atunci primăvara, nu după 10 decembrie precum în prezent. Mersul trenurilor a intrat în vigoare la 28 mai 1995 și era valabil până la 1 iunie 1996.

În 1995-96 a circulat probabil cel mai rapid tren Timișoara – Iași, expresul 36 și perechea sa, E 35 care făceau 12-13 ore. Timpii erau excelenți și opririle puține, acest orar merită ”pus în ramă”: Timișoara (19.20) – Aradu Nou (20.00) – Deva (22.03 – 22.06) – Alba Iulia (22.56) – Teiuș (23.17 – 23.24) – Dej (1.11 – 1.18) – Vatra Dornei (3.49) – Mestecăniș (4.15) – Suceava (5.56 – 6.01) – Iași (7.39). La întors, E 35 pleca la 19.35 din Iași și ajungea la 8.36 în Timișoara.

În prezent cel mai rapid tren Timișoara – Iași face 15 ore și 14 minute pe 789 km.

Cele mai lungi distanțe parcurse fără oprire între mai 1995 și mai 1996

Partea tristă este că multe miliarde de euro, cu siguranță peste zece, vor trebui investite să se ajungă la acei timpi.

366 km Brașov – Dej via Sighișoara, cu E 41 și E 42 (tren expres), 4 ore 24 min la dus și 4 ore 29 min la întors, viteză medie 83 km/h. În prezent cel mai rapid tren face 5 ore și 52 minute, pe o rută diferită, cu 42 km mai scurtă.
303 km, București – Bacău, două trenuri IC pe zi, 3 ore și 3 minute, viteză medie 100 km/h. În prezent cel mai rapid tren face 3 ore și 48 minute.
229 km Brașov – Teiuș, 229, 2 ore și 42 de minute, medie 85 km/h. În prezent cel mai rapid tren face 4 ore și 36 minute.
228 km, Brăila – București, 2 ore și 29 minute (via Buzău), medie 92 km/h. În prezent cel mai rapid tren face 2 ore și 58 minute.
225 km, București – Constanța 2 ore și 10 minute, medie 103 km/h. În prezent cel mai rapid tren face o oră și 56 minute.
209 km București – Craiova, 2 ore și 5 minute, medie 100 km/h. În prezent cel mai rapid tren face 2 ore și 55 minute.
210 km Timișoara – Drobeta T Severin, 2 ore și 52 minute la dus și cu un minut mai puțin la întors, medie 73 km/h. În prezent cel mai rapid tren face 4 ore și 2 minute.

Iată parcursul a trei trenuri foarte rapide din acel an

E 41 București Nord (21.50) – Ploiești Vest (22.31 – 22.33) – Predeal (23.44 – 23.51) – Brașov (0.20 – 0.28) – Dej (4.52 – 5.04) – Jibou (6.10 – 6.17) – Baia Mare (7.03 7.23) – Satu Mare (8.15) 725 km cu o viteză medie de 69 km/h. Așadar, se putea ajunge la Satu Mare în 10 ore și 25 de minute, în timp ce acum, singurul tren direct face 14 ore și 27 minute (pe o rută cu 57 de km mai lungă).

La întors, E 42 făcea 10 ore și 55 minute de la Satu Mare la București.

IC 964: Iași (16.20) – Bacău (18.04 – 18.09) – București (21.15). Așadar, o singură oprire de 5 minute pe 463 km, medie de viteză 94 km/h. Cel mai rapid tren Iași – București face acum 6 ore și 4 minute, cu o oră mai mult decât acum 25 de ani.

IC 912 Timișoara (6.23) -Drobeta T S (9.12 – 9.14) – Craiova (10.38 – 10.43) – București Nord (12.48). Viteză medie 83 km/h pe 533 km, cu doar două opriri de 7 minute. Cel mai rapid tren Timișoara – București face acum cu 3 ore și 10 minute mai mult decât acel IC.

Pe București – Suceava stăm mai bine acum decât atunci. cel mai rapid tren face 5 ore și 31 minute pe 447 km, în 1995 trenurile făceau șase ore. Trebuie spus că pe București – Bacău se circula mai rapid în anii 90, vitezele fiind mai mari pe zone precum Buzău – Ploiești, În prezent se circulă mai rapid pe Bacău – Suceava, 95 de minute pe 145 km.

Brașov – București este un tronson unde stăm mai bine decât acum 25 de ani pentru că sunt mai multe trenuri, există 4 companii, sunt și porțiuni cu 140 km/h între Chitila și Brazi și de 120 km/h între Ploiești Vest și Câmpina. Există și un tren care NU oprește deloc pe cei 166 km și face 2 ore și 4 minute. În 1995 nu erau trenuri care să facă sub 2 ore și jumătate.

Problema este că pe rutele lungi timpii au crescut

Spre exemplu, în 1996 trenul internațional Corona făcea 9 ore pe cei 535 km dintre Brașov și Oradea via Miercurea Ciuc, iar acum face 10 ore.

Între București și Curtici, via Sibiu, călătoria durează 11 ore și 20 de minute pe cei 616 km, față de 9 ore și 55 minute acum 25 de ani. Pe cealaltă variantă, via Sighișoara, Dacia Express făcea 9 ore și 7 minute pe 637 km, în timp ce drumul cu IR 346 Dacia durează acum 11 ore și 33 minute din cauza șantierelor și restricțiilor de Coridorul IV.

Pe București – Oradea Rapidul 315 făcea 10 ore și 22 de minute, acum timpii sunt de 12 ore și 17 minute pe cei 649 km.

Sursa: hotnews.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI