De ce consideră magistraţii de la Judecătoria Aiud că DNA trebuie să refacă rechizitoriul în dosarul Romexterra Bank – Mia Carn

Dosarul Romexterra Bank în care patru angajate ale băncii au fost trimise în judecată, în noiembrie 2010, pentru infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecinţe deosebit de grave, a ajuns după nouă luni de zile în recurs la Curtea de Apel Alba Iulia. Magistraţii de aici se vor pronunţa în 27 martie 2012 asupra recursului formulat de procurorii DNA Alba Iulia şi de reprezentanţii băncii la decizia Judecătoriei Aiud prin care dosarul a fost restituit la DNA pentru refacerea actului de sesizare penală. Această sentinţă a fost pronunţată în 30 mai 2011, iar recursurile au fost formulate la începutul lunii iunie 2011. La Curtea de Apel Alba Iulia, dosarul a fost înregistrat în 22 februarie 2012, iar primul termen a fost stabilit pentru 27 martie 2012. În răstimpul de aproximativ nouă luni dosarul a stat la motivat la Judecătoria Aiud.
Credite fictive în valoare de 500.000 de euro acordate ilegal
Patru angajate ale MKB Romexterra Bank SA Alba Iulia, Marinela Ramona Nichimiş, Mihaela Carmen Vîntu, Mihaela Barbu şi Stanca Şipoş au fost trimise în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Alături de acestea au mai fost trimise în judecată Maria Ispas, administrator la SC Mia Carn SRL Miraslău şi două contabile ale acestei societăţi: Livia Damian şi Catrina Popa.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 21 noiembrie 2006 – 14 iunie 2007, Marilena Ramona Nichimiş, în calitate de director al MKB Romexterra Bank SA – Sucursala Alba Iulia, a aprobat în mod nelegal încheierea unui număr de 52 de credite în valoare totală de 1.835.000 lei şi 5.000 euro, bani ce au fost încasaţi de Maria Ispas. Contractele de credit au fost încheiate, în mod fictiv, în numele a 52 de angajaţi ai SC Mia Carn SRL, care au semnat documentele bancare necesare acordării creditului fără a li se aduce la cunoştinţă natura acestor acte şi fără a încasa banii acordaţi de bancă.
Act de sesizare ambiguu şi prejudiciu neevidenţiat
Principalele motive reţinute de judecătorul de la Judecătoria Aiud pentru care dosarul a fost retrimis în vederea refacerii actului de sesizare sunt descrierea deficitară a infracţiunilor şi modul de calcul a prejudiciului. „Instanţa constată că cele 52 de acte materiale reţinute în rechizitoriu nu sunt prezentate de o manieră aptă a permite identificarea clară a contribuţiei fiecărei inculpate, în calitate de autor sau complice, la săvârşirea faptei, a prejudiciului produs, a momentului comiterii faptei de către fiecare inculpată”, se afirmă în motivarea instanţei.
Potrivit magistratului de la Judecătoria Aiud, în ceea ce priveşte prejudiciul reţinut în sarcina inculpatelor, actul de sesizare al instanţei nu cuprinde nicio menţiune referitoare la modul de calcul al acestuia. „Indicarea în concret a modului de stabilire a prejudiciului este crucială în cauză, întrucât cuantumul acestuia a atras încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatelor, respectiv abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată. (…) În acest context, nu se poate stabili dacă prejudiciul a fost calculat prin însumarea tuturor celor 52 de credite acordate, prin raportare doar la cele 50 de credite nerambursate sau având în vedere doar creditele şi datoriile restante. Ambiguitatea actului de sesizare sub aspectul prejudiciului este determinat şi de împrejurarea că în sarcina tuturor inculpatelor, indiferent de numărul de acte materiale la săvârşirea cărora au participat, li se impută acelaşi cuantum al prejudiciului, de 1.835.000 lei şi 5.000 euro. (…) Omisiunea precizării modului de stabilire a cuantumului prejudiciului prin rechizitoriu încalcă dreptul la apărare al inculpatelor, acestea neputând formula apărări eficiente faţă de această sumă în condiţiile în care nu cunosc modalitatea de calcul şi motivul pentru care în sarcina tuturor se reţine acelaşi prejudiciu total, deşi numărul de acte materiale săvârşite este diferit”, se mai arată în motivare.

Ioana PITICARIU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI