Opinii - Comentarii

De 1 Mai, în România se consumă milioane de MICI. Care este povestea lor și rețeta originală

Ioana Oprean

Publicat

în

Iordache Ionescu , un bucătar iscusit, le pregătea clienţilor, în urmă cu peste 100 de ani, mai multe preparate la grătar. Cârciumarul binecunoscutului han ”La Iordachi”, era renumit pentru reţeta excepţională de cârnaţi pe care o deţinea, însă într-o seară a rămas fără maţe. Clienţii săi doreau în continuare cârnţi şi, neavând de ales, a „inventat” micii.

miciAcesta a luat o bucată din carnea pentru cârnaţi şi a pus-o pe grătar, direct. Primul client care a gustat noul proparat a rămas impresionat de gustul său, conform istoricului Dan Falcan. După aceea, pe majoritatea grătarelor din cârciumile şi localurile Capitalei se regăseau mici, iar oamenii păreau fascinaţi de gustul noului produs. Oamenii erau fascinaţi de gustul noului produs.

Înainte de al Doilea Război Mondial, la aproape orice colţ de stradă există o bodegă în care se serveau mici.

Micii nu sunt o specialitate exclusiv românească, regăsindu-se și în meniul grecilor, sârbilor, croaților, turcilor și al bulgarilor.

*Reteţa originală a micilor

Înainte, nu se făceau mici din carne de porc sau vită, cum se fac acum. Era folosit doar mânzatul, iar prepararea lor dura câteva zile. Apoi se prăjeau. Compoziţia consta în muşchi de mânzat, gât de mânzat şi pulpă de oaie . Acestea se mărunţeau, apoi se adăugau condimentele – sare, piper şi cimbru, plus zeamă de oase pentru omogenizare, dar şi bicarbonat de sodiu şi sifon.

Compoziţia se amesteca şi se punea la rece. După aceea, timp de 3-4 zile se punea sifon şi zeamă de oase şi se amesteca, se punea şi ulei, iar compoziţia se acoperea cât timp stăteau la frig. Abia după cele 3-4 zile se prăjeau pe grătar.

Sursa: realitatea.net


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Ioana Oprean

Publicat

în

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 februarie: Ziua Mondială a Zonelor Umede

Ioana Oprean

Publicat

în

La 2 februarie, sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel semnarea, în 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional asupra zonelor umede adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, de pe malul Mării Caspice. România a aderat la Convenția Ramsar la 21 septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Sărbătoare în 2 februarie: Întâmpinarea Domnului, Stretenia sau Ziua Ursului. Tradiții și superstiții

Ioana Oprean

Publicat

în

Sărbătoare în 2 februarie: Întâmpinarea Domnului, Stretenia sau Ziua Ursului. Tradiții și superstiții În fiecare an, la 40 de zile de la Crăciun, pe 2 februarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Întâmpinarea Domnului. Sărbătoarea religioasă cinsteşte ziua ducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim. Tot în această zi spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului. […]

Citește mai mult