Curtea Europeană de Justiție a declarat ILEGAL trimbrul de mediu. Statul român trebuie să restituie celor care au plătit taxa aproximativ 1,44 miliarde de euro
Timbrul de mediu a fost declarat ilegal, joi, printr-o hotărâre definitivă a Curții Europene de Justiție. Este pentru a patra oară când Curtea elimină o taxă auto impusă de statul român. Decizia luată le dă dreptul proprietarilor români de mașini care au plătit această taxă, începând cu 2013, să își ceară banii înapoi.
Hotărârea pronunțată joi este în cauza C-586/14 Budișan, care se referea la un caz din Cluj. Proprietarul unei mașini și-a cerut banii înapoi de la Administrația Finanțelor Publice Cluj. Joi, 9 iunie 2016, Curtea Europeană de Justiție i-a dat dreptate șoferului.
Botezată din februarie 2013 încoace „timbru de mediu”, taxa va trebui restituită de Cabinetul Cioloş, deşi guvernul român a pledat în faţa CJUE ca, în eventualitatea unei decizii potrivnice, Curtea „să limiteze în timp efectele hotărârii sale”, pe motiv că restituirea banilor încasaţi până acum „ar putea provoca dificultăţi serioase pentru economia românească”.
Noua decizie a CJUE, dată pe 9 iunie, vine în contextul unui proces civil intentat de un clujean împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Cluj. Reclamantul a cumpărat, în iunie 2013, un autovehicul second-hand fabricat în 2006 şi înmatriculat iniţial în Germania. Pentru a putea înmatricula maşina în România, autorităţile i-au impus clujeanului plata sumei de 5.300 lei (aproximativ 1.193 euro) cu titlu de timbru de mediu, în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 9/2013 emise de Guvernul Ponta.
Cumpărătorul a contestat decizia de impunere a autorităţilor la Tribunalul Cluj iar, după ce instanţa i-a respins solicitarea de restituire a sumei percepute, s-a adresat Curţii de Apel Cluj care, la rândul său, s-a îndreptat pentru clarificări către CJUE. În final, Curtea de Justiţie a UE a decis că timbrul de mediu ridică probleme din două puncte de vedere.
Pe de o parte, este vorba de încurajarea vânzării de vehicule rulate național în detrimentul importurilor de vehicule second-hand din alte state membre, în condițiile în care OUG nr. 9/2013 prevede că sunt scutite de timbrul de mediu vehiculele pentru care s-a plătit una din taxele anterioare (specială, de poluare, respectiv pentru emisii poluante).
Pe de altă parte, este vorba de modalitatea de percepere a timbrului de mediu, în condițiile în care proprietarul unei mașini deja înmatriculate și pentru care nu s-a plătit nicio taxă (fie pentru că autovehiculul a fost înmatriculat anterior datei de 1 ianuarie 2007, fie pentru că statul i-a restituit taxa plătită) poate utiliza mașina fără a achita timbrul de mediu până la vânzarea acesteia. Or, acest fapt crează o discriminare față de proprietarii unui vehicul similar importat dintr-un alt stat membru, care pot utiliza bunul doar timp de 90 de zile înainte de a fi obligați să-l înmatriculeze și, deci, să plătească timbrul de mediu.
Potrivit Hotărârii, “Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că:
– nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă;
– se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii”.
„În ceea ce privește repercusiunile economice care pot decurge dintr-o incompatibilitate cu articolul 110 TFUE a regimului de taxare instituit prin OUG nr. 9/2013, guvernul român a prezentat o estimare potrivit căreia restituirea cu dobândă a sumelor percepute cu titlu de taxe pentru înmatricularea vehiculelor s-ar ridica la 6.504.429.857,47 RON (aproximativ 1.448.341.039 de euro). Restituirea unor asemenea sume ar avea drept consecință o creștere cu 0,9% a deficitului bugetar al statului român prevăzut pentru anul 2015, care ar trece de la 1,83% la 2,7% din PIB”, se arată în hotărâre.
sursa: viteze.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Tradiții și superstiții de Ignat, ziua în care sunt sacrificați porcii. Cum vor fi pedepsiți cei care muncesc în această zi
În tradiția creștină românească, tăiatul porcului are o dată bine stabilită. Această zi este denumită Ignat, deoarece în calendarul creștin-ortodox, ziua coincide cu Sfântul Ignatie Teoforul Despre Sfântul Ignatie Teoforul prăznuit pe 20 decembrie se ştie că a lăsat Bisericii documente preţioase – scrisorile sale dedicate comunităţilor crestine prin care trecea pe drumul martiriului, care […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Curier Județeanacum 10 ore
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum 15 ore
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Actualitateacum 3 ore
De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri