Curtea Constituţională: Legea securităţii cibernetice este neconstituţională. Lipsa avizului CSAT, unul dintre motive
Curtea Constituţională a României a decis, miercuri, că Legea privind securitatea cibernetică este neconstituţională, unul dintre motive fiind lipsa avizului CSAT.
Judecătorii CCR au analizat miercuri excepţia de neconstituţionalitate ridicată de deputaţii liberali cu privire la Legea securitătii cibernetice, sesizare în care parlamentarii arată că actul normativ limitează dreptul la viaţa privată digitală.
„Prin aceasta lege, în mod mascat, se restrâng drepturile şi libertăţile cetăţeanului, prin permiterea accesului la infrastructura cibernetica si la datele continute, in baza unei simple motivari comunicate de institutiile abilitate si nominalizate prin lege, fara existenta unei aprobari judecatoresti conform Codului de procedura penala si cerintelor adoptate de Curtea Constitutionala prin deciziile 440/ 2014 si 461/ 2014, deci legea nu este armonizata la cerintele Curtii Constitutionale. Legea incalca dispozitiile art. 148, alin (2) si urmatoarele din Constitutia Romaniei, prin netranspunerea corecta a reglementarilor comunitare in materie”, se arata in sesizarea depusa la CCR.
In 23 decembrie 2014, deputatii PNL au contestat la Curtea Constitutionala Legea securitatii cibernetice, initiata de Guvern si adoptata cu o saptamana inainte, in unanimitate, in plenul Senatului, deci si cu votul favorabil al senatorilor PNL si PDL.
„69 de deputati apartinand PNL si-au exercitat dreptul constitutional de a ataca la Curtea Constitutionala legea adoptata de Parlament, Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei”, anunta liderul grupului deputatilor PNL, Ludovic Orban.
El sustinea ca prevederile articolului 17 din legea invocata ar incalca prevederile constitutionale.
„Dupa opinia mea, aceasta noua tentativa a Guvernului Ponta de a incerca sa permita serviciilor de informatii, unor institutii de autoritate, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, sa intre cu bocancii in viata privata a cetateanului roman reprezinta o grava incalcare a democratiei si o grava incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului roman. Noi, ca liberali, nu putem permite ca acest lucru sa se intample”, spunea Orban.
El mentiona ca Legea securitatii cibernetice „vine in aceeasi linie” cu Legea „Big Brother” si Legea cartelelor pre-pay, care au fost declarate neconstitutionale.
Orban a fost intrebat daca isi acuza colegii din Senat de incompetenta, avand in vedere ca toti senatorii PNL, inclusiv liderul lor, Puiu Hasotti, si presedintele Comisiei de aparare, Corneliu Dobritoiu, au votat „pentru”.
„Nu ne acuzam in niciun caz, am luat legatura cu marea majoritate a senatorilor, cu care am vorbit personal. Le-am explicat ca noi, ca si deputati, nu am putut sa ne pronuntam din cauza faptului ca procedura adoptarii tacite a fost aceea care a permis trecerea legii prin Camera Deputatilor si ca este un drept fundamental pe care il avem, si anume acela de a sesiza CCR. De asemenea, consider ca prioritare sunt drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului roman, in raport cu posibila nemultumire care ar putea sa apara din partea unui coleg din Senat”, spunea liderul deputatilor PNL.
Legea securitatii cibernetice a fost adoptata in 19 decembrie 2014 de plenul Senatului. Legea prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT. Senatul este Camera decizionala, dupa ce legea a trecut tacit de Camera Deputatilor, pe 17 septembrie.
Legea stabileste cadrul general de reglementare in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat in scopul protejarii infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, si prevede obligatii privind asigurarea securitatii sistemelor lor si notificarea clientilor in situatia unor incidente/atacuri cibernetice si luarea de masuri pentru a restabili conditiile normale de functionare.
Comisia de aparare a Senatului preciza ca proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetica a Romaniei nu se adreseaza persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicandu-se „persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice”.
Serviciul Roman de Informatii a aratat recent, intr-un comunicat de presa, ca accesul autoritatilor competente la un anume echipament IT si la datele cu caracter privat stocate pe acesta, care presupune restrangerea exercitiului unor libertati fundamentale, se poate face exclusiv in baza unei autorizatii a unui judecator.
Sursa: agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
PENSII 2026 | Bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici din România: Când intră sumele
Bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici din România: Când intră sumele Vești importante pentru milioane de pensionari români. Persoanele cu venituri lunare de până la 3.000 de lei vor beneficia și în 2026 de un sprijin financiar suplimentar acordat de stat, măsură menită să atenueze efectele scumpirilor și să ofere un sprijin celor […]
România pierde anual cel puțin 50 de milioane de euro la TVA pe fondul importurilor de porci și carne de porc. Ministru: „Ca să nu mai vorbim de taxele care ar fi plătite de ferme”
România pierde anual cel puțin 50 de milioane de euro la TVA pe fondul importurilor de porci și carne de porc. Ministru: „Ca să nu mai vorbim de taxele care ar fi plătite de ferme” Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a declarat miercuri , 10 iunie 2026că România pierde anual sume importante […]
Rabla 2026 | Ce vehicule sunt eligibile în acest an în programul de casare și înnoire auto din România
Ce vehicule sunt eligibile în acest an în programul de casare și înnoire auto din România Ministerul Mediului a anunțat, miercuri, 10 iunie 2026 detalii privind Programul Rabla, al cărui Ghid de finanțare a fost lansat în dezbatere publică. Programul beneficiază de un buget de 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane de […]
