Cursurile online, ”inamicul” românilor: România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene la numărul de cursanți online
Cursurile online, ”inamicul” românilor: România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene la numărul de cursanți online
În 2022, circa 8% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online. Media europeană este de 26% iar țările cu cea mai mare pondere a fost înregistrată de Finlanda, Spania, Suedia şi Olanda.
România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea oamenilor care au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online. Astfel, în 2022 circa 8% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.
„Cursurile online sunt o modalitate de a învăţa ceva nou sau de a-ţi aprofunda cunoştinţele într-un anumit subiect, de exemplu, îmbunătăţirea abilităţilor lingvistice, extinderea calificărilor profesionale sau pur şi simplu pentru distracţie. În timpul pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost încurajaţi să limiteze contactul social, cursurile online au fost o alternativă sigură pentru educaţie şi formare şi au crescut în popularitate. Cu toate acestea, pe măsură ce restricţiile sociale s-au redus, popularitatea cursurilor online a scăzut”, scrie Eurostat.
În 2022, 26% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din Uniunea Europeană au spus că au urmat un curs online sau că au folosit materiale de învăţare online în cele trei luni anterioare sondajului, în scădere cu 2 puncte procentuale (pp), comparativ cu 2021. Dintre toţi membrii UE, Finlanda a avut cea mai mare pondere (50%) dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani care urmau un curs online sau care foloseau materiale de învăţare online, urmată de Spania (42%), Suedia şi Olanda (ambele cu 40%).
La polul opus, cursurile online sau utilizarea materialelor de învăţare online nu au fost foarte frecvente în România (8%), Bulgaria (11%) şi Polonia (15%). Ramona Cornea
În general, participarea la educaţia online a scăzut comparativ cu 2021. În 2022, ponderea persoanelor care fac cursuri online sau care folosesc materiale de învăţare online a scăzut în toate ţările UE, cu excepţia Finlandei (plus 5 pp în 2022 faţă de 2021), Croaţiei (plus 1 pp) şi Cehia şi Italia (ambele neschimbate). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Slovenia (-7 pp), Luxemburg (-6 pp) şi Belgia, Estonia, Austria şi Suedia (toate -5 pp).
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
CFR Călători: Aplicația de cumpărare a biletelor online nu va funcționa în noaptea de miercuri spre joi
CFR Călători: Aplicația de cumpărare a biletelor online nu va funcționa în noaptea de miercuri spre joi Aplicaţia de cumpărare online a biletelor de tren nu va funcţiona în noaptea de 4/5 martie 2026, în intervalul orar 22:00 – 03:00, a anunțat CFR Călători. SC Informatică Feroviară SA va efectua lucrări de înlocuire a echipamentelor […]
FOTO | Unitățile canine Salvamont România, în stagiul de pregătire intensivă 2026 în Munții Făgăraș
Unitățile canine Salvamont România, în stagiul de pregătire intensivă 2026 în Munții Făgăraș Câinii de intervenție ai Salvamont România se află, în perioada 2-10 martie 2026, într-un stagiu de pregătire intensivă în Munții Făgăraș, una dintre cele mai dificile zone montane din țară. Antrenamentele se desfășoară în condiții variate — teren accidentat, diferențe mari de […]
Gazele europene sub presiune: Prețul pe TTF a explodat. Care va fi impactul asupra României
Gazele europene sub presiune: Prețul pe TTF a explodat. Care va fi impactul asupra României Prețul gazelor naturale la hub-ul TTF (benchmark-ul european de referință pentru gazele naturale tranzacționate pe bursă) a crescut cu aproximativ 40% în prima zi după începerea conflictului din Iran, iar principalii factori explicativi sunt legați în special de tensiuni geopolitice […]
