Cum motivează instanța achitarea fostului șef al SRI Alba, Ioan Tarnu și fostului ofițer BCCO Liviu Schiau, în ”Dosarul utilajelor agricole furate din UE”

PRO ROMÂNIA - Alegeri parlamentare 2020

*Magistrații au concluzionat că faptele imputate de procurori – constituirea unui grup infracțional organizat și favorizarea infractorului – nu există

Curtea de Apel Alba Iulia a motivat, recent, sentințele pronunțate în ”Dosarul utilajelor furate din Uniunea Europeană”, devenit celebru în urmă cu aproape 4 ani datorită arestării, în cadrul anchetei, a fostului șef al SRI Ioan Tarnu și a fostului ofițer BCCO Liviu Schiau. Alături de 24 de inculpați, condamnați în final la pedepse cuprinse între un an și două luni cu suspendare, și 11 ani de închisoare cu executare, cei doi au fost judecaţi pe fond pentru că, potrivit procurorilor DIICOT Hunedoara, care au instrumentat dosarul împreună cu BCCO Alba Iulia (condus la acea vreme de comisarul Traian Berbeceanu), l-au sprijinit şi sfătuit pe unul dintre membrii grupării infracţionale, Mircea Stanciu, cum să se sustragă anchetei şi cum să ascundă adevărul faţă de poliţişti.

USR - Alegeri parlamentare 2020

Pentru Ioan Tarnu și Liviu Schiau sentințele au fost de achitare, deoarece magistrații au concluzionat că faptele imputate de procurori – constituirea unui grup infracțional organizat și favorizarea infractorului – nu există.

PMP - Alegeri parlamentare 2020

*Fostul director al SRI i-a acordat inculpatului Mircea Stanciu, cu care se cunoștea de foarte mulți ani, un ajutor moral

Din examinarea materialului probatoriu administrat în cauză, în faza de urmărire penală şi în faza de judecată, instanţa de fond a reținut următoarele:

S-a dovedit faptul că între inculpatul Tarnu Ioan şi familia inculpatului Stanciu Mircea au existat relaţii apropiate, aceştia se cunoşteau încă de pe vremea când inculpatul Stanciu a satisfăcut stagiul militar în structurile de securitate ale statului. S-a dovedit că ulterior declanşării cercetărilor în cauză, când inculpatul Stanciu Mircea a aflat din presă de arestările efectuate în legătură cu utilaje sustrase din străinătate, l-a contactat pe inculpatul Tarnu Ioan şi în virtutea relaţiilor sale anterioare, i-a cerut acestuia sfatul, consultându-se cu privire la demersurile pe care să Ie facă, întrucât el deţinea astfel de tractoare agricole. Inculpatul Tarnu a confirmat faptul că inculpatul Stanciu i-a spus că ar deţine un tractor care ar putea fi furat şi abia când inculpatul Stanciu era deja cercetat, a aflat că acesta ar mai fi vândut alte două utilaje cu provenienţă suspectă. S-a dovedit faptul că inculpatul Tarnu Ioan s-a implicat în a-l ajuta pe inculpatul Stanciu Mircea, prin aceea că a luat legătura cu ofiţerul Berbeceanu de la DIICOT şi i-a cerut să-l primescă pe Stanciu să dea declaraţii. A discutat cu soţia inculpatului, Stanciu Nicoleta în repetate rânduri, a asigurat-o că nu se poate întâmpla nimic grav. A fost ţinut la curent de inculpatul Stanciu şi de soţia sa Stanciu Nicoleta, în legătură cu participarea inculpatului Stanciu în ancheta penală, cu deplasările sale la DIICOT pentru audieri I pentru depunerea de documente. S-a dovedit că inculpatul Stanciu Mircea a fost vizitat la clinică de către inculpatul Tarnu”, se arată în motivarea sentinței.

*50 de kilograme de făină primite de Tarnu pentru sărbătorile de Paști – un gest de prietenie obișnuit din partea familiei Stanciu, care deținea o moară

În rechizitoriu, procurorii DIICOT precizau că, în schimbul consilierii acordate lui Stanciu, a primit de la soția acestuia ”mici atenții”, respectiv 50 de kg de făină, pe care le-a transportat cu mașina de serviciu. Magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia au considerat, însă, că a fost doar un gest de prietenie, făcut de familia care deținea o moară, în preajma sărbătorilor de Paști:

S-a dovedit că inculpatul Tarnu a primit de la martora Stanciu Nicoleta 50 kg de făină în preajma sărbătorilor de Paşti. Martora Stanciu Nicoleata a confirmat faptul că a dat inculpatului Tarnu făina, justificându-şi gestul prin prisma relaţiilor apropiate cu familia acestuia. A arătat că a făcut acest gest gratuit, întrucât familia Stanciu deţine moară şi în preajma sărbătorilor de Paşti sau Crăciun, obişnuiesc să ofere gratuit faină atât prietenilor, cât şi unor instituţii, cu titlu de act de binefacere”, se arată în motivarea sentinței.

*Ioan Tarnu a consiliat-o pe soția lui Stanciu, pe parcursul cercetărilor, însă nu a sfătuit-o ca acesta să ascundă informații anchetatorilor

Referitor la acuzațiile că fostul director al SRI l-ar fi sfătuit pe inculpatul Stanciu Mircea să nu declare nimic despre două tractoare Massey Ferguson şi să aştepte să vadă cum evoluează ancheta, urmând să spună doar dacă se va afla, magistrații au stabilit că:

S-a dovedit că inculpatul a consiliat-o pe martora Stanciu Nicoleta, sfătuind-o în repetate rânduri să angajeze un anumit avocat, spunându-i că acesta cunoaşte cauza. A încurajat-o pe martora Stanciu Nicoleta, „că nu-i capătu’ lumii”, însă:

– Nu s-a dovedit susţinerea din rechizitoriu că inculpatul Stanciu i-ar fi spus inculpatului Tarnu despre cele două tractoare vândute unei persoane. Conţinutul convorbirilor telefonice interceptate care au fost indicate ca probă în acest sens nu dovedesc cele susţinute.

– Nu s-a dovedit susţinerea din rechizitoriu că inculpatul Tarnu Ioan l-ar fi sfătuit pe inculpatul Stanciu să nu declare nimic despre cele două tractoare Massey Ferguson. Conţinutul convorbirilor telefonice interceptate care au fost indicate ca probă în acest sens nu dovedesc această susţinere.

– Nu s-a probat că inculpatul Tarnu ar fi avut cunoştinţă (din spusele inculpatului Stanciu sau din alte surse) despre intermedierea vânzării celor trei tractoare de către inculpatul Albu Dumitru către o altă persoană. Nicio probă nu a fost identificată în dovedirea acestei afirmaţii.

– Nu s-a dovedit susţinerea din rechizitoriu că inculpatul Tarnu Ioan i-ar fi sfătuit pe inculpatul Stanciu şi pe soţia sa, să nu recunoască în faţa organelor de urmărire penală cumpărarea şi înlesnirea valorificării a cinci utilaje agricole provenite din furt. Nici în mod direct, nici din interpretarea probaţiunii, nu se poate concluziona în sensul dovedirii realităţii acestei acuzaţii.

– Nu se poate susţine că acţiunea pasivă a inculpatului Tarnu, de a nu încunoştiinţa organele judiciare despre informaţiile aflate de la inculpatul Stanciu, ar constitui o formă de ajutor dată inculpatului Stanciu. În primul rând, s-a probat că inculpatul Tarnu a cunoscut din surse extraprofesionale, respectiv din spusele inculpatului Stanciu, despre faptul că acesta ar deţine sau ar fi înstrăinat utilaje cu provenienţă suspectă. Pentru acest motiv, l-a şi contactat pe ofiţerul DIICOT Berbeceanu, pentru a-l pune în legătură pe inculpatul Stanciu cu acesta. Nu rezultă din nici un mijloc de probă că inculpatul Tarnu ar fi acţionat cu rea credinţă, în scopul zădărnicirii aflării adevărului de către organele de anchetă.

– Nu se poate susţine că atenţionarea inculpatului Tarnu făcută martorei Stanciu Nicoleta legată de posibila ascultare a telefoanelor ar constitui un ajutor tăcut pentru zădărnicirea urmăririi penale. Este de notorietate că orice persoană implicată în acte infracţionale sau in tangenţă cu comiterea unor asemenea fapte sau cu persoane implicate în astfel de fapte se supune riscului de a-i fi interceptate de către organele de anchetă.

– Nu s-a dovedit susţinerea din rechizitoriu, în sensul că inculpatul Tarnu, care a intrat în posesia unei liste cu numele unor persoane cercetate de DIICOT de la inculpatul Stanciu, ar fi confruntat-o la serviciu cu ordonanţele provizorii emise de procuror şi cu încheierile instanţei prin care s-a autorizat efectuarea de interceptări şi înregistrări ale convorbirilor telefonice în dosar. Nu s-a dovedit cu nicio probă această acuzaţie. În contextul în care chiar inculpatul Tarnu l-a trimis de inculpatul Stanciu la DIICOT, ca să colaboreze cu anchetatorii, iar veridicitatea cercetării persoanelor de pe acea listă nu a fost dovedită, nu se poate susţine că inculpatului Tarnu ar fi trebuit să-i fie evidentă cel puţin o scurgere de informaţii din cadrul structurii de poliţie, care ar fi trebuit adusă la cunoştinţa organelor abilitate.

– Nu este reală susţinerea din rechizitoriu în sensul că inculpatul Tarnu i-ar fi cerut ofiţerului Berbeceanu să-l introducă în anchetă pe prietenul inculpatului Stanciu, inculpatul Schiau Liviu. Convorbirile telefonice interceptate (voi. XIII urm. pen. filele 398-400) au stabilit faptul că în conţinutul discuţiei dintre inculpatul Tarnu Ioan şi ofiţerul Berbeceanu, inculpatul Tarnu a afirmat: „numai promite-i că nu te duci cu mascaţii acasă. Fii atent ce-ţi spun„. „Deci, promite-i că nu te duci, sau…Mă rog, acesta…cum îl cheamă pe băiatul acesta, pe Schiau, pe Liviu. Deci să-i promită că n-o să mergeţi să-l ridicaţi de acasă, că nu ştiu ce probleme mi-a povestit, cu bunici, că-i mor bunicii… tâmpenii de-astea de-ale lui.” „Dar asta, ca element psihologic, acesta l-am… Deci dacă-i spui că nu-l ridici cu mascaţii de acasă, cred că acesta scrie şi ce e şi ce nu e, orice.Ca atare, inculpatul Tarnu a adus vorba de implicarea inculpatului Schiau în ajutorul lui Stanciu, însă nu a sugestionat desemnarea participării la anchetă a inculpatului Schiau”, se arată în motivarea sentinței.

De asemenea, judecătorii au considerat că, dimpotrivă, sfaturile date de Tarnu soției lui Stanciu au fost de a colabora cu anchetatorii și a le pune la dispoziție toate documentele pe care le cer:

Conform declaraţiilor interceptate dintre inculpatul Tarnu şi martora Stanciu Nicoleta din 14.04.2011 (vol. XIII urm. pen. f. 302, f. 306, f. 312 – 313), când martora Stanciu l-a informat pe inculpatul Tarnu că poliţiştii l-au ridicat pe inc. Stanciu de la spital şi merg la percheziţie la moară, inc. Tarnu a afirmat: „No nu vă agitaţi şi tot ce cer le puneţi pe masă, bine?”. „ Mergi şi tu să fii la moară acolo şi clarificaţi toate lucrurile, că poate mai au ceva de… clarificat… mai sunt nişte… ce ştiu ce o fi declarat unu – altu’ şi scoateţi tot ce aveţi şi arătaţi la oameni”. „Să-ţi dai tot concursu’ şi tu să fii vioara întâi acolo, că le poţi clarifica pe toate, că Mircea ştii tu cum vorbeşte„.

*Magistrații consideră, totuși, că ”în mod cert, inculpatul a acţionat neprincipial, o dată în raport cu normele interne de serviciu, iar pe de altă parte, în raport cu elementarele norme etice

Funcţia specifică pe o ocupă, pregătirea sa profesională trebuiau să constituie argumente suficiente care să-l împiedice a da curs unor demersuri subiective pe care Curtea de Apel le-a circumstanţiat ca fiind subsumate relaţiilor de prietenie cu o persoană care s-a dovedit a fi implicată în comiterea unor fapte penale. Însă, în esenţă şi în materialitatea lor, faptele imputate inculpatului Tarnu Ioan constau în aceea că, în raporturile cu familia Stanciu, a acordat sprijin moral inculpatului Stanciu şi familiei sale pe parcursul derulării anchetei penale, că i-a sfătuit cu privire la poziţia pe care să o adopte în faţa anchetatorilor (să declare tot ce ştie, să pună la dispoziţie toate documentele pe care le deţine, să-şi angajeze un anume avocat).

În raporturile cu ofiţerul Berbeceanu de la DIICOT, cu care inculpatul Tarnu avea şi o colaborare de linie profesională chiar în prezenta cauză penală (SRI acordând asistenţă tehnică în procesul de administrare de probe), inculpatul Tarnu a purtat o discuţie (la care s-a făcut anterior referire), din conţinutul căreia s-a reţinut că inculpatul i-a solicitat anchetatorului să nu-l ridice pe inculpatul Stanciu cu mascaţii de acasă. I-a sugerat aplicarea unor metode de anchetă mai puţin agresive, inducând ideea că astfel, inculpatul Stanciu va declara tot ce ştie. Atitudinea inculpatului Tarnu nu a produs nici o consecinţă în planul desfăşurării anchetei.

Instanţa de fond apreciază că în materialitatea sa, fapta inculpatului Tarnu Ioan nu se circumscrie conţinutului constitutiv al infracţiunii de favorizare a infractorului în forma consumată, lipsind elementul material al laturii obiective a acestei infracţiuni.

Prin raportare la cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale, conform noului CPP, această situaţie supune fapta imputată inculpatului Tarnu, rigorilor prevederilor art. 16 alin. 1 lit. b teza I CPP, conform cărora fapta nu este prevăzută de legea penală”, se mai arată în motivarea sentinței.

Magistrații mai precizează că ”infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat aşa cum a fost reglementată prin art. 7 din Legea nr. 39/2003 constă, ca element material al laturii obiective, în iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup”.

Din materialitatea actelor reţinute în sarcina inculpatului Tarnu Ioan şi apreciate ca dovedite, Curtea de Apel reţine că inculpatul Tarnu nu a cunoscut dintre membrii grupului infracţional decât pe inculpatul Stanciu Mircea, iar din susţinerile acestuia, a aflat despre faptul că acesta ar fi cumpărat şi intermediat vânzarea unor tractoare cu provenienţa suspectă. Nu s-a dovedit că inculpatul ar fi avut cunoştinţă de alte acte materiale de sustrageri de utilaje sau de identitatea altor membri ai grupului infracţional. Nu s-a dovedit că inculpatul Tarnu Ioan ar fi acţionat în vreun fel, în sensul de a sprijini şi cu intenţia de a sprijini grupul infracţional organizat. Atitudinea inculpatului de a-i oferi ajutor moral inculpatului Stanciu Mircea nu se circumscrie, în opinia instanţei de apel, conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni, ea urmând a face analiza instanţei, în cele ce urmează, prin raportare la infracţiunea de favorizare a infractorului, imputată inculpatului”, se arată în documentul instanței.

Concluzia Curții de Apel alba Iulia este că în cauză fapta imputată inculpatului Tarnu Ioan de a fi sprijinit grupul infracţional organizat constituit în vederea sustragerilor de utilaje agricole din străinătate, nu există.

*Deși ofițerul BCCO Liviu Schiau îl cunoștea pe Mircea Stanciu din copilărie și erau ”ca frații”, nu l-a informat pe acesta despre mersul anchetei       

În ceea ce-l privește pe Liviu Schiau, subcomisar de poliție la BCCO Alba Iulia la data desfășurării anchetei, trimis în judecată sub aceleași acuzații ca fostul șef al SRI Alba – sprijinire a unui grup infracțional organizat și favorizarea infractorului, magistrații au stabilit, de asemenea, că atitudinea și acțiunile sale din timpul anchetei nu constituie activitate infracțională:

S-a dovedit faptul că inculpatul Schiau Liviu este prieten din tinereţe cu inculpatul Stanciu Mircea, se întâlneau şi povesteau cu periodicitate, iar ulterior declanşării cercetărilor în prezenta cauză penală, inculpatul Stanciu s-a consultat în repetate rânduri cu privire la situaţia sa cu inculpatul Schiau Liviu, aşa cum a făcut-o şi cu inculpatul Tarnu Ioan. S-a dovedit faptul că inculpatul Schiau Liviu cunoştea că inculpatul Stanciu se consultase şi ceruse sprijinul inculpatului Tarnu Ioan. S-a dovedit şi faptul că inculpatul Schiau Liviu l-a vizitat pe inculpatul Stanciu Mircea cât timp acesta a fost internat la Clinica de la Vinţişoara.

Nu s-a dovedit susţinerea din rechizitoriu, că inculpatul Schiau Liviu ar fi intrat în posesia unor informaţii cu mare valoare operativă, apte să conducă la identificarea mai multor persoane implicate în activitatea infracţională, probarea acesteia şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Aşa cum a rezultat din probe, inculpatul Schiau nu a făcut parte din echipa operativă care a efectuat acte de urmărire penală în cauză. Nu s-a dovedit cu probe că inculpatul ar fi aflat de la serviciu sau din surse extraprofesionale, despre desfăşurarea activităţilor operative din dosarul utilajelor.

Nu s-a dovedit cu certitudine şi în afara oricărui dubiu susţinerea din rechizitoriu că inculpatul Schiau Liviu i-a divulgat inculpatului Stanciu informaţia privind declanşarea efectuării de activităţi procedurale în dosar. (…) Nu s-a dovedit că inculpatul Schiau ar fi intrat în posesia informaţiei cu privire la momentele operative ale percheziţiilor care urmau să aibă loc şi nici faptul că ar fi transmis această informaţie inculpatului Stanciu”, spun magistrații.

*Convorbirile telefonice interceptate au arătat că ofițerul BCCO l-a sfătuit pe Stanciu să declare tot adevărul, cu riscul de a rămâne păgubit

Nu s-a dovedit susţinerea din rechizitoriu că inculpatul Schiau Liviu l-a îndrumat pe inculpatul Stanciu Mircea să nu spună organelor de urmărire penală despre întreaga activitate infracţională, învăţându-l să recunoască doar ceea ce observă că este deja cunoscut. Din contră, din conţinutul convorbirilor telefonice interceptate autorizat dintre cei doi, a rezultat că poziţia inculpatului Schiau a fost de a-l sfătui să declare adevărul, cu riscul de a rămâne păgubit (Vol. XIII urm. pen. f. 128-130): „Ţ-am spus care-i varianta. Varianta îi numa una, albă sau neagră… Şi io zâc să mergi pe varianta albă… Pierzi nişte bani şi la revedere… Că-i mai bine decât să fii în barca fraierilor, mai bine-n barca noastră… Te-or ţăpuit, te-or ţăpuit. Asta îi… No tu, io zâc să mergi pe mâna noastră şi treaba-i bună„.

De asemenea, din conţinutul convorbirilor telefonice din 8.04.2011 (vol. XIII urm. pen., f. 176 – 179), a rezultat că inculpatul Schiau l-a consiliat pe inculpatul Stanciu cum să declare despre schimbul de terenuri, în sensul ca ceea ce declară să fie susţinut de înscrisuri: „să nu fie nişte înscrisuri separate care să nu aibă legătură una cu alta”,… „să aibă legătură una cu alta şi să aibă logică”,… „trăbă detalii, lux de amănunte„.

Din analiza conţinutului acestor interceptări, nu se deduce că inculpatul Schiau l-ar fi sfătuit pe inculpatul Stanciu să nu declare tot adevărul, aşa cum se suţine în rechizitoriu”, se arată în motivare.

Totodată, magistrații consideră că nu s-a dovedit susţinerea din rechizitoriu că Liviu Schiau ar fi luat cunoştinţă de comiterea mai multor infracţiuni şi de persoane implicate şi nu le-ar fi denunţat, ajutându-l astfel pe Mircea Stanciu.

Ceea ce s-a probat a fost doar faptul că a luat cunoştinţă de conţinutul spuselor prietenului său, inculpatul Stanciu Mircea şi nu despre alţi membri ai grupului infracţional. Cunoscând faptul că ancheta penală cu privire la utilajele sustrase din străinătate era în derulare la DIICOT şi că inculpatul Stanciu este audiat în cauză, nu i se poate pretinde inculpatului că nu ar fi sesizat şi nu ar fi denunţat comiterea vreunei fapte penale”, se mai arată în document.

*Ofițerul BCCO a acționat neprincipial, în raport cu normele interne de serviciu și cu elementarele norme etice, dar nu a comis nicio infracțiune

În motivarea sentinței de achitare a lui Liviu Schiau, magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia subliniază faptul că funcția specifică pe care o ocupa și pregătirea sa profesională trebuiau să constituie demersuri subiective pe care instanța le-a circumstanţiat ca fiind subsumate relaţiilor de prietenie cu o persoană care s-a dovedit a fi implicată în comiterea unor fapte penale.

În esenţă şi în materialitatea lor, faptele imputate inculpatului Schiau Liviu constau în aceea că, în raporturile sale cu inculpatul Stanciu, a acordat sprijin moral inculpatului Stanciu pe parcursul derulării anchetei penale, în sensul că l-a sfătuit cum să discute cu autorităţile şi cum să-şi construiască apărarea pe care să o adopte în faţa anchetatorilor (să declare tot ce ştie, să fie în barca poliţiei, să susţină cu documente cele declarate). Instanţa de fond apreciază că în materialitatea sa, fapta inculpatului Schiau Liviu nu se circumscrie conţinutului constitutiv al infracţiunii de favorizare a infractorului în forma consumată, lipsind elementul material al laturii obiective a acestei infracţiuni. Prin raportare la cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale, conform noului CPP, această situaţie supune fapta imputată inculpatului Schiau, rigorilor prevederilor art. 16 alin. 1 lit b teza I CPP, conform cărora fapta nu este prevăzută de legea penală”, se arată în motivarea sentinței.

De asemenea, referitor la materialitatea actelor reținute în sarcina acestuia, și apreciate ca dovedite, magistrații au concluzionat că ”Din materialitatea actelor reţinute în sarcina inculpatului Schiau Liviu şi apreciate ca dovedite, Curtea de Apel reţine că inculpatul Schiau nu a cunoscut dintre membrii grupului infracţional decât pe inculpatul Stanciu Mircea, iar din susţinerile acestuia, a aflat despre faptul că acesta ar fi cumpărat şi intermediat vânzarea unor tractoare cu provenienţa ilicită sau cel puţin suspectă. Nu s-a dovedit că inculpatul ar fi avut cunoştinţă de alte acte materiale de sustrageri de utilaje sau de identitatea altor membri ai grupului infracţional. Nu s-a dovedit că inculpatul Schiau Liviu ar fi acţionat în vreun fel, în sensul de a sprijini şi cu intenţia de a sprijini grupul infracţional organizat. Atitudinea inculpatului de a-i oferi ajutor moral inculpatului Stanciu Mircea nu se circumscrie, în opinia instanţei de apel, conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni, ea urmând a face analiza instanţei, în cele ce urmează, prin raportare la infracţiunea de favorizare a infractorului, imputată inculpatului”.

Astfel, Curtea de Apel apreciază că în fapt, în cauză, fapta imputată inculpatului Schiau Liviu de a fi sprijinit grupul infracţional organizat constituit în vederea sustragerilor de utilaje agricole din străinătate, nu există.

*După aproape 4 ani de proces la instanța de fond, toți condamnații din dosar au beneficiat de legea penală mai favorabilă

Curtea de Apel Alba Iulia, care în acest caz a fost instanța de fond care a judecat dosarul, a ținut cont de faptul că de la momentul comiterii faptei și până la momentul judecării cauzei a intervenit o lege penală nouă, respectiv în data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod Penal. Totuși, în procesul de individualizare a pedepselor care au fost aplicate inculpaților, instanța a făcut diferența, sub aspectul modalității de executare, între inculpații care au fost cunoscuți cu antecedente penale sau aveau condamnări pentru fapte concurente, și inculpații care se aflau la prima confruntare cu legea penală.

Astfel, condamnările pronunțate au fost următoarele: Marin Daniel Simion – 11 ani cu executare; Albu Dumitru – 10 ani cu executare; Condor Mircea – 9 ani, 11 luni şi 11 zile cu executare; Dărămuş Andrei Vasile – 7 ani şi 6 luni cu executare; Niţă Ionel – 5 ani şi 9 luni cu executare; Onea Viorel – 5 ani şi 6 luni cu executare; Vecchiolla Antonio – 4 ani şi 6 luni cu executare; Oniga Mirel Florin – 4 ani şi 6 luni cu executare; Tukacs Dorel Vasile – 4 ani şi 6 luni cu executare; Banciu Dan Ioan – 4 ani, 4 luni şi 80 de zile cu executare; Oprea Cristian Călin – 4 ani cu executare; Samoilă Cosmin Marin – 3 ani şi 4 luni cu executare; Bodea Florin Bujor – 3 ani şi 4 luni cu executare; Stanciu Mircea – 3 ani şi 2 luni cu executare; Bursaş Ioan Ştefan – 3 ani cu suspendare sub supraveghere; Kaiser Corneliu Pantilimon – 3 ani cu suspendare sub supraveghere; Trusu Ovidiu – 3 ani cu suspendare sub supraveghere; Iovanov Călin Lubomir – 3 ani cu suspendare sub supraveghere; Sabău Lucian Liviu – 1 an şi 8 luni cu suspendare sub supraveghere; Rus Ştefan Fillip – 1 an şi 2 luni cu suspendare sub supraveghere; Băndilă Dănuţ Cristian – 1 an şi 2 luni cu suspendare sub supraveghere; Boier Călin – 1 an şi 2 luni cu suspendare sub supraveghere; Vinţan George – 1 an şi 2 luni cu suspendare sub supraveghere, Pascu Iulian – 1 an şi 2 luni cu suspendare sub supraveghere.

Cinci inculpați și-au recunoscut faptele în anul 2012 și au fost condamnați astfel: Irimia Cornel – 4 ani închisoare cu executare, Liptak Florin Radu – 4 ani de închisoare cu suspendare, Băda Iulian Iosif – 3 ani și 4 luni închisoare cu executare, Jelea Toma Mihai și Tăuşan Ioan – câte 1 an de închisoare cu suspendare. Inculpatul Lăscan Adrian Ioan a decedat în timpul procesului.

Sentințele din ”Dosarul utilajelor furate din UE” nu sunt definitive. Ele pot fi contestate cu recurs ce se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Precizăm că este vorba despre o primă etapă (de fond) a procesului penal ce reprezintă, conform Codului de Procedură Penală, o situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Ioana SFÂRLEA

Redactor șef
Email: stiri@ziarulunirea.ro

4 Comentarii

alin p. 4 martie 2015 at 14:02

coruptai din romanica nu va muri niciodata..avocati smecheri si judecatori si mai smecheri..dar fereasca naiba sa furi o franzela..ani grei,,nene..daca furi sute de milioane de Euro,no problemo..

alin p. 4 martie 2015 at 14:04

coruptia din romanica nu va muri niciodata..avocati smecheri si judecatori si mai smecheri..dar fereasca naiba sa furi o franzela..ani grei,,nene..daca furi sute de milioane de Euro,no problemo..

alin p. 4 martie 2015 at 14:07

tara asta a fost si este o vale a plangerii pemtru cei principiali..de fapt,mori de foame..

Ghita 4 martie 2015 at 19:06

Pot sa motiveze cum vor, adevarul ii ca au actionat „la ordin”, au trebuit sa ajute „Organizatia criminala „GARDA””!

Comentariile sunt oprite