Cum ajungi la Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2023: Rutele din județul Alba

Cum ajungi la Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2023: Rutele din județul Alba

În weekend-ul 22-23 iulie va avea loc o nouă ediția a Târgului de Fete de pe Muntele Găina, cea mai cunoscută sărbătoare populară din România.

Citește și: PROGRAM – Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2023

Programul include spectacole folclorice, un târg al meșterilor tradiționali, proiecții de filme documentare, concerte susținute de Spitalul de Urgență, Randi și un show cu DJ Harra, precum și un foc de artificii.

Evenimentele vor avea loc la Căminul Cultural Avram Iancu și pe vârful Muntelui Găina.

Cum se ajunge pe platou

Pe platoul montan „Găina” se poate ajunge alternativ prin județele Hunedoara – Alba (prin Brad-Abrud-Câmpeni-comuna Avram Iancu de Alba), respectiv Bihor – Alba (Vârfurile – Ștei – Nucet – Vârtop/Arieșeni – comuna Avram Iancu de Alba). Ținând cont că din comuna Avram Iancu (județul Alba) partea de drum forestier este semnificativ mai scurtă, se recomandă utilizarea acestor variante în cazul urcării cu autoturisme care nu sunt de teren.

Persoanele care vor dori să participe la sărbătoarea de pe Muntele Găina și intenționează a se deplasa pe munte cu mijloace auto proprii, sunt o serie de recomandări în ceea ce privește accesul din județul Alba.

În Alba accesul se face pe drumul național DN74, dacă se vine dinspre Alba Iulia-Zlatna-Abrud sau pe DN75 dacă se vine dinspre Turda, până la barajul de la Mihoiești.

De la baraj, pe drumul județean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina. Până la Avram Iancu toate drumuruile naționale și cele județene sunt asfaltate și se circulă în condiții foarte bune.

Din Avram Iancu, urcarea se face pe Dobrana, un drum comunal, până în Obârșie și pe drumul județean se face coborârea. Primarul comunei, Heler Sandu, a declarat pentru ziarulunirea.ro că pe drumurile pietruite a fost pusă piatră, cilindru și compactate, fiind practicabile pentru mijloacele auto, inclusiv microbuze, până pe platoul unde au loc manifestările.

Contactat de către ziarulunirea.ro, Marius Hațegan, vicepreședintele Consiliului Județean Alba a adus clarificări privind starea drumului județean de la barajul Mihoiești spre comuna Avram Iancu „miercuri, joi va fi finalizat 100%, inclusiv marcajele rutiere vor fi finalizate, adică s-a reparat tot ce era de reparat”.

Programul Târgului de Fete de pe Muntele Găina 2023

Sâmbătă, 22 iulie

Căminul Cultural Avram Iancu

16:00 – „Cântec, joc și voie bună” – spectacol folcloric susținut de:

• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Ansamblul folcloric „Doina Ampoiului” din Zlatna
• Ansamblul folcloric „Vințana” din Vințu de Jos
• Ansamblul folcloric „Fântânița de piatră” din Șpring

„Copilăria în pas de dans”, susținut de instructorul Alina Furdui

• Radu Ille
• Marinela Baba
• Ioan Cristian Țăran
• Maria Dan Păucean
• Paula Hriscu

Vârful Muntelui Găina

12:00 – Târgul meșterilor tradiționali „Alba Tradițional” (cu peste 40 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)
14:00 – „Purtata – Jocul fetelor și al nevestelor de pe Târnave” – proiecție de film documentar
15:00 – Spectacol folcloric extraordinar susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, cu dirijorul Alexandru Pal și soliștii Roxana Reche, Dorina Narița, Floricica Moga și Nicolae Plută
17:00 – Proiecții de filme documentare: „Altarul Soarelui”, „Țara Moților”, „Drama lui Avram Iancu”, „Cămeșa cu ciupag și Aurelia Matei”
20:00 – Concert extraordinar susținut de Spitalul de Urgență cu Dan Helciug
21:30 – Concert extraordinar susținut de Randi
22:30 – Show extraordinar de muzică electronică susținut de DJ Harra
23:00 – Foc de artificii oferit de Primăria Comunei Avram Iancu

Duminică, 23 iulie

Vârful Muntelui Găina

 10:00 – Ceremonie de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori și slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu, Erou al Națiunii Române, susținută de Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara Județului Alba, sub dirijarea lui Coriolan Honcaș
10:30 – Târgul meșterilor tradiționali „Alba Tradițional” (cu peste 40 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)
11:00 – „Muntele Găina unește tradițiile românești” – spectacol folcloric extraordinar susținut de:

• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Nicolae Furdui Iancu
• Ionuț Fulea
• Mirela Mănescu Felea
• Grupul instrumental „Crai Nou” din Alba Iulia
• Ansamblul folcloric „Florile Mureșului” din ARAD, alături de soliștii Diana Giorgiana Mihuț, Andrei Gurău și Răzvan Nuțiu
• Ansamblul folcloric „Datina” din Bihor și Grupul de tulnicărese „Moațele” din Câmpeni, cu solista Daiana Marușca
• Ansamblul folcloric „Strugurelul” din Valea Lungă, alături de soliștii Alexandra Băcilă, Bianca Crețu și Cristina Căpâlnean
• Ansamblul folcloric „Citera cu dor” din Ciuruleasa

Evenimentele se desfășoară în cadrul tradițiilor sărbătorii de pe Muntele Găina. La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau pe platoul muntelui și se desfășurau diverse ritualuri și obiceiuri. Astăzi, Târgul de fete reprezintă o ocazie pentru moți și turiști de a participa la evenimente culturale și de a se bucura de frumusețea zonei.

Una dintre cele mai importante şi mai inedite sărbători ale moților are loc în perioada în cel mai apropiat weekend de 20 iulie în comuna Avram Iancu din Munții Apuseni. Este vorba despre Târgul de Fete de pe Muntele Găina, o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani, a cărui amploare și renume a depășit demult granițele țării noastre.

Conform tradiției, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, zis și Muntele Dragostei, are loc în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.

Dacă pe vremuri fetele veneau la târg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe Muntele Găina, în zilele noastre târgul este prilej pentru moți și turiști de pe alte meleaguri de a petrece, a participa la concursuri de dansuri și gastronomie, concerte și spectacole populare și de a admira creațiile meșterilor populari.

Încărcată de misticism și ipoteze, originea acestui târg, pierdută în negura timpului, nu face decât să ne fascineze ”creând și acum în juru-i acel indefinit mister în care legenda și realul se întrețes la modul necesar și firesc”.

Legenda Târgului de Fete de pe Muntele Găina

Una dintre legendele Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur.

Se spune că era odată, sus în Munţii Apuseni, o găină ce făcea ouă de aur. Moţii se mirară cât se mirară, şi-au început s-o ocrotească, să-i închine cântece. În tot timpul anului ea rămânea acolo sus fără să poată fi văzută, dar o dată pe an, de Sfântu Ilie, când moţii obişnuiau să se întâlnească laolaltă dând prilej copiilor să se întâlnească şi să se cunoască, găina noastră cobora, curioasă din fire, din cuibul ei nevăzut. Cobora cam până la Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transformă într-o zână fermecătoare. Se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi îl oferea acestora pentru fericire şi viaţa lungă. Aşa au trecut ani şi ani, oamenii erau atât de fermecaţi de găina cu ouă de aur, încât au pus numele acelui loc, Muntele Găina.

Dar nu toţi oamenii erau la fel, erau unii care vroiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel într-un an pe când găina era coborâtă din cuib, cum avea obiceiul de Sfântu Ilie, câţiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutaţi fiind de diavol pentru că nu era cu putinţă pentru un om obişnuit să-l dibuiască, şi au luat toate ouăle de aur din cuib. Odată reîntoarsă la cuib şi văzând cele petrecute zâna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut în găină şi a zburat pe un alt munte, la Roşia Montană. Oricât s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai întors. Dar nici moţii nu şi-au pierdut speranţa şi se întâlnesc an de an, de Sfântu Ilie într-un festival al iubirii şi încrederii, pe Muntele Găina cu speranţa că odată şi odată zâna fermecată va coborî din nou …

Cum ar fi apărut târgul de fete de pe Muntele Găina

Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și își instalau aici un cort cu zestre spre deliciul feciorilor, care la rândul lor se Parada portului Popular pe Muntele Găina13pregăteau cu cele mai alese daruri pentru viitoarele mirese.

Momentul-cheie era reprezentat de târguirea fetelor. Fata aleasă era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, la capătul celălalt fiind pusă zestrea. Nu s-a întâmplat niciodată ca vreo fată care a participat la acest târg să nu îşi fi aflat perechea, iar moţii cred că perechile care şi-au unit destinele în acest loc „magic” au parte de fericire şi noroc. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, iar cununia se oficia direct pe munte, în timpul nedeilor, de unde şi numele Târgul de fete. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri.

Obiceiuri și tradiții la târgul de fete de pe Muntele Găina

Despre târgul de fete de pe Muntele Găina vorbeşte şi Ion Rusu Ardeleanu în cartea sa “Moţii” scriind: ”În cea dintâi duminecă după Sân-Petru liniștea din Găina încetează pentru o zi. Este ziua fantasticului târg de fete, în vederea căruia din zorii zilei curg de pe toate văile și dealurile moți și moațe, crișeni și crișene, toți în haine de sărbătoare, ca să ia parte la acest târg, unde cântecele lăutarilor asurzesc pădurile.

Dis de dimineață, doi delegaţi din partea moţilor din Vidra de sus şi doi din partea moţilor crişeni din Bulzeşti se întâlnesc, schimbă câteva vorbe de salut şi trag o linie de despărţire între moţi şi crişeni în timpul târgului de pe coama muntelui. Linia este trasă astfel că moţii se aşează cu merindele în partea de către răsărit, iar crișenii în partea de către apus.

Până pe la ora 10.00 dimineaţa toţi sunt ocupaţi cu vânzarea şi cumpărarea uneltelor de casă şi agricole fabricate de ei după specialitatea locului. După ce s-a terminat cu FOTO-VIDEO: Comuna Ciugud a câştigat etapa finală a festivalului “Cultură pentru Cultură”, desfăşurată pe Muntele Găina. Premiu de 100.000 de lei pentru reabilitarea căminului culturaltârguirea celor trebuincioase, lumea începe să prânzească la iarbă verde şi să se adune în jurul lăutarilor care cântă lângă un butoi cu vin ori cu rachiu de cireșe. Apoi, deodată se încinge jocul peste întreg târgul şi vezi grupuri separate formate din moţi şi crişeni care, în sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor și fluierelor, joacă hora, adresându-se unii altora prin felurite chiuituri satirice, strigând crișanul către moț:

”Ține moț de hastă straiță
Să mă hâț (joc) cu hastă moață.
Până mă hâțai cu moața,
Se duse moțul cu straița!

Iar moțul îi răspunde:

Măi, crișene, lapte în teoc
Adă fata să ți-o joc
De nu țio-i juca-o bine,
Intre smerii în ea și-n tine!”

Târgul de Fete de la Muntele Găina – astăzi

În zilele npresedintele-traian-basescu-a-ajuns-la-targul-de-fete-de-la-muntele-gaina-218178oastre, Târgul de Fete de la Muntele Găina nu mai are acelaşi scop, însă tradiția se păstrează iar moții, împreună cu invitaţii sau turişti de pe alte meleaguri, ies an de an în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie sus pe munte, unde petrec, paticipă la concursuri şi admiră sau chiar duc cu ei acasă un suvenir din creațiile meşterilor pupulari.

Pregătirile pentru sărbătoare se realizează cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munţi are loc în jurul orei patru dimineaţa. Deschiderea evenimentului se face de către vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, urmând apoi programul artistic al participanţilor. Deși această manifestare etno-culturală a fost atestată documentar în anul 1816, ea are probabil o vechime mult mai mare.

Târgul de pe Muntele Găina a fost înregistrat de Consiliul Judeţean Alba ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi reprezintă un pol al turismului folcloric pentru judeţul Alba şi centrul Transilvaniei.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI