Ziarul Unirea

Cum a ajuns un tânăr din județul Alba să pună în ordine averile bogaților României

Acolo, la kilometrul 0, locul unde se dă ora exactă în toate cele, la București, unul de-al nostru, zic de-al nostru pentru că ”omul de lângă noi” de astăzi nu doar că este jurnalist de profesie, dar mai e și de prin partea locului, din județ, mai exact din Șona, a învățat mersul banilor și, de ani buni, ne pune la curent cu tot ce mișcă în privința capitalului românesc: tendințe, realități, averi, antreprenori, anchete și așa mai departe.

Și așa cum artiștii au un aer aparte, boem dacă vreți, așa și Ciprian Mailat, și ați face bine să rețineți acest nume, are o licărire în ochi, specifică descurcăreților. Când nu stă la povești cu oameni precum Gigi Becali sau Ion Țiriac, dându-le rândul în topul celor mai bogați români, ne învață să facem bani prin proiectul SMART ROMANIA – Educație în Business. Energic și mereu gata de noi provocări, șoneanul nostru mai trage din când în când și câte o fugă acasă. Cu ocazia unei astfel de incursiuni am stat și noi de vorbă. Vorbind cu el ți se pare că-l cunoști de-o viață, dar să-i ții pasul, devine complicat, și atunci îl lași pe calea lui, te bucuri că ți-l poți asuma ca fiind și al tău, într-o măsură, fie și la nivelul unei cunoștințe.

ELIT

*Amintiri din copilărie cu preferatul bunicului Jilă, despre care spune că ar fi prins ”Top 300 cei mai bogați români” dacă nu l-ar fi strâns Dumnezeu atât de repede

Ciprian Mailat s-a născut într-un sat pitoresc al Albei, la Șona, în data de 24 august 1979. Până să devină feciorul mijlociu, în calitate de mezin a fost preferatul bunicului Jilă (Virgil), cel în umbra căruia stăruia mereu, aflându-și treabă prin secția de marochinărie din sat, pe care acesta o conducea. De la el a învățat importanța stăpânirii domeniului de activitate, a fondului de cunoștințe pe care să construiești apoi o afacere, să-ți faci relații și cunoștințe și cum să devii de neînlocuit.

După Revoluție lucrul a continuat acasă, în atelierul amenajat de bunicul Jilă. La lumina lumânărilor se lucrau hamuri pentru cai, curele și câte altele, până târziu în noapte. ”Dacă nu ar fi murit, în `86, am convingerea că aș fi scris despre el în «Top 300 cei mai bogați români», dacă nu eu, altul în locul meu, dar bunicul ar fi fost acolo, între cei mai prolifici”, spune cu nostalgie nepotul de care astăzi ar fi fost cu siguranță mândru.

De mic îi mergea mintea la calcule și nu de puține ori profesorul de algebră îl invita să predea el câte o lecție la clasă. Premiant pe linie, decide să facă totuși front comun cu colegii și chiulește, într-o ocazie, de la ultima oră, cea de engleză. ”Mi-am asumat, dar…satul mic, profesorul, cunoscut de-al familiei, se întâlnește cu tata pe drum și îi comunică nefăcuta chiar în aceeași zi. Normal că «mi-am luat ceaiul» în seara aceea”, își amintește zâmbind Ciprian.

Calcule își făcea și atunci când, fiind mai mereu răcit sau atins de câte un virus luat de pe la săniuș, trebuia să facă injecții. ”Matematica” era simplă și se reducea la cum să facă să scape: ”Pândeam cu frate-miu pe geam, să vedem pe cine au chemat să vină să ne facă injecția, dacă o zăream pe după perdea pe asistenta de la Biia, fugeam cât ne țineau picioarele și ne ascundeam pe unde puteam, dacă în schimb o vedeam venind pe cea de la Blaj, cu mâna mai ușoară, nu mai aveam nicio problemă, nici cu acul, nici cu penicilina”.

*Anii de liceu cu prezența obligatorie la balurile bobocilor și armata la jandarmi, cerșind prin gard un Mărășești trecătorilor

La recomandarea tatălui, urmează Liceul Tehnic Energetic din Sibiu, pe care îl absolvă cu brio, fără să rateze însă vreun bal al bobocilor, indiferent de liceul care îl organiza. Dacă nu era zi de bal, atunci sigur era una numai bună de mers la cinematograf: ”Lunea, marțea, mergeam la matinal și atât de tare mă preocupa fenomenul încât păstram fiecare bilet și scriam pe el exact la ce film am fost, ora și ziua. O dată, venind acasă, la părinți, mi-a prins tata portofelul și mi le-a găsit pe toate, aranjate în ordine. «Măi, dar la câte filme ai fost! Și banii mei? Pe care eu ți-i dau să te ții de școală?». Ce a urmat e ușor de intuit, nu mai intru în detalii”, rezumă Ciprian.

Întors acasă, după liceu, l-a ajuns vârsta armatei din urmă. ”Mă duc și fac armata și rămân în cadrul armatei. Acesta era gândul meu, doar că, în `99, tot așteptând ordinul de încorporare care nu mai venea, m-am dus eu peste ei, m-am prezentat spre înrolare. În toamna aceluiași an m-au luat în armată, la jandarmi”.

Cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, așa s-a lecuit și omul nostru de armată, de frigul îndurat în post și tot programul: ”La Cugir, în plină iarnă, stăteam în punctul de observație, de gardă, pândind pe drum, doar, doar, ar mai trece câte un om să-l întreb de o țigară. «Nu fumez.» Mai treceau câteva ore până trecea altul. «Dom`le, n-ai o țigară?». «Mărășăști.» «Îi bună, dă-o-ncoace!». Trist era când adormeam în post și mă prindea căpitanul. O dată mi-a dat pedeapsă 1.000 de genuflexiuni și 100 de ture de unitate. Am avut o febră musculară de nu mai puteam coborî nici scările. (…) Nu aveam apă caldă, făceam baie o dată pe săptămână sau la două săptămâni, dimineața ne spălam în râu. Cumva, mi-a priit, când m-am liberat, acasă erau toți bolnavi, răciți, care mai de care, numai eu nu aveam nimic, mă călisem, dar armată nu îmi mai trebuia”.

*Întâlnire providențială la trecerea dintre ani și debutul în breasla jurnaliștilor

Un joc al sorții a fost destinul lui Ciprian Mailat până în anul 2000, dar mai ales după. La cumpăna dintre 2000 și 2001, la petrecerea de Revelion, acasă, la Șona, și-a întâlnit jumătatea, actuala soție, pe care, dacă îl lași, e în stare să o elogieze până la ziuă, și pe bună dreptate. De loc din Blaj, jumătatea s-ar fi putut jura că n-o să ia ea un șonean, ”jamais de sa vie!”, dar unde își face Cupidon loc nu mai e rost de întors.

Antoaneta Etveș, cea care ulterior i-a dăruit și un băiat, pe Filip Mailat, a pus capăt oricăror căutări, mai mult sau mai puțin conștiente, ale tânărului Ciprian Mailat, și împreună au luat calea capitalei, să facă jurnalism: ”În 2003 am dat examen și am intrat. Din luna septembrie a aceluiași an am început să fac practică la ziarul Cotidianul. Habar nu aveam cu ce se mănâncă jurnalistica, dar din aprilie până în septembrie am fost zi de zi la cursuri. Îi aveam ca traineri pe Turcescu, Daniel Apostol, Marian Chiriac, Claudiu Săftoiu, toți titani”. De ce a ales ziarul Cotidianul? ”Păi care altul dacă acesta era cel mai aproape de căminul în care locuiam?”, recunoaște franc Ciprian Mailat.

*Cumpăna anului 2005 și pasul spre Mediafax, școala de presă

În 2004, Ciprian Mailat lua primul salariu, la Cotidianul, 400 de lei. În vara aceluiași an se mută la Curentul, dar avântul i-l întrerupe soarta, cu o cumpănă din care, din fericire, a ieșit învingător: ”În 2005 an făcut o pareză urâtă, pe partea dreaptă. Nu știu nici azi de la ce mi s-a tras, de la bătut covoarele pe afară, de la aparatul de aer condiționat din birou, de la răceală, habar nu am. Vreo 2-3 luni de zile am rămas acasă. Nu puteam nici să fluier. Trebuia să iau un pumn de pastile, dar uite că m-am făcut bine. Un profesor doctor de la Floreasca m-a pus pe picioare, dacă nu era el nu știu nici eu unde eram astăzi”.

În martie 2006 începe aventura la Mediafax. În timp ce soția scria pe partea ei, ”numai anchete grele”, după cum singur spune, Ciprian Mailat a intrat la departamentul lui Thomas Dincă, care ținea de sectorul economic. ”Pe el și pe Oana Osman, cea care mi-a fost șefă la Capital, îi consider cei mai buni șefi pe care i-am avut până acum și de la care am avut ce să învăț. Thomas era omul care se ocupa de Guvern, toate știrile pe care le dădea Mediafax-ul erau scrise de el. Având biroul lângă al lui, vedeam tot ce face el, pe ce site-uri intră și am început să fac și eu la fel. Aici, în departamentul nostru, aveam de scos 2-3 știri exclusiviste pe zi, știri care în ziua următoare erau pe toate televiziunile și ziarele. De-a lungul timpului mi-am făcut relații și surse, iar dacă știi să ți le păstrezi, informația mai vine și singură către tine. Tranzacții, dosare, ponturi pe care ulterior le lucram pentru a le confirma și așa se făcea presa”.

*Șef de departament la Evenimentul Zilei în 2008, punea zilnic pe tapet criza economică în care ne scufundam

După 2 ani și jumătate, apăsat de volumul de materiale ce i se solicitau spre livrare, se desparte de Mediafax, conștient fiind că a fost cea mai frumoasă parte a vieții de jurnalist, cea în care s-a format. Pleacă la Evenimentul Zilei, pe poziția de șef de departament economic:

”Am plecat de la Mediafax la EVZ când deja se anunțase criza, nimeni nu ne-a luat în seamă, politicienii erau în campanie, la sfârșit de 2008 urmând alegeri. În acea toamnă s-a aprobat dublarea salariilor la profesori, pensii și salarii mărite, premier fiind la acea vreme Tăriceanu. În fiecare zi din luna octombrie am dat o grămadă de articole cum că vine criza: «Ziua cea mai neagră a crizei financiare», «Guvernul se îneacă cu pomana electorală», «Criza pomenilor ne golește buzunarele», «20% în plus la rată din cauza crizei», «Criza ne taie banii de la UE», «Bugetul pe 2009, amânat», la fel cum a fost și acum. Chiar lucram la articole și aveam o echipă super. (…) Îmi amintesc și de un articol în care spuneam că România ajunge la un milion de șomeri. Am tras în acel an o grămadă de semnale de alarmă în privința crizei”.

Criza a ajuns și la Evenimentul Zilei, s-au făcut restructurări, apoi, în 2010, Capital și Evenimentul Zilei au fost vândute lui Bobi Păunescu, astfel că s-a făcut un departament comun, al cărui redactor șef a ajuns: ”Trebuiau exclusivități, actualitate, plus de umplut restul ziarului. În 2010, când vedeam o reclamă în ziar, ne făceam cruce”.

*”Top 300 cei mai bogați români” și experiența interacțiunii cu bogații României

În 2002, a apărut prima dată ”Top 100 cei mai bogați români”, din 2003 Capitalul l-a transformat în ”Top 300”, iar Ciprian Mailat a preluat atribuțiile coordonării acestui produs în 2014.

”Nu e ușor să afli ce bani are fiecare, probabil averea lui Țiriac este mult mai mare. Ca să poți să faci o evaluare a averii trebuie să ai acces la multe date, din păcate noi nu avem, doar la cele publice. Dacă un om vrea să își ascundă averea, poate să o facă. Noi am luat în calcul afacerile, iar celor care ne-au oferit informații concrete, le-am evaluat proprietățile, dar dacă omul are casă în Monaco sau în Cuba, eu de unde să știu? Sunt și mulți antreprenori care nu vor să se listeze pe bursă, de exemplu Transavia. Domnul Popa, când a luat Avicola Brașov, în doi ani de zile a făcut tot ce a putut să preia pachetul minoritar care era listat tocmai pentru a ieși de pe bursă. El vrea să își conducă afacerea altfel și fiecare antreprenor decide pentru sine.

Cu Zoltan Teszari de la DIGI, pe de altă parte, nu există nici măcar o poză mai recentă. A fost prezent o singură dată la Gala Capital, în 2003, când a primit un premiu. De atunci altă poză în cadru public nu a mai apărut. (…) M-a sunat un om, pe care l-am băgat în top, și care, conform datelor financiare calculate avea o avere imensă, dar Forbes l-a dat cu o estimare mai mică. «Cum e posibil să îmi măriți averea de cinci ori față de anul trecut, vreau drept la replică!» I-am trimis calculele pe fiecare indicator în parte și s-a convins. Pe de altă parte, în fiecare an aproape ne suna domnul Damian Mereu, de la Croco. «Nu mi-ați făcut bine calculul, eu am averea mai mare!».

Apoi Călin Mitică, de la Transferoviar, și el era convins că are averea mai mare. Au fost și care au vrut să fie scoși, să nu mai apară deloc, apoi tot ei au sunat să-i luăm în considerare. Dar nu merge așa. De când m-am ocupat eu de top, porneam de la o baza de date de 450 de persoane, nu 300. Din ei triam, dacă cineva nu atingea pragul financiar setat, nu intra. Pragul a fost de 22 de milioane în 2018, de exemplu. Personajul de pe locul 300 este cel mai important. Am preferat mereu să-l pun pe cel care mi-a răspuns la solicitări. Sunt poate 15 persoane cu aceeași avere, dar în top este un singur loc 300.

Am primit o dată un telefon, de la Arad, persoana rugându-mă insistent să îl ignor, să nu ajungă în top. «Păi de ce?». «Au citit unii în topul de anul trecut că am 20 de milioane avere și au crezut că-i țin în casă, așa că mi-au spart-o.» Pentru că în anul respectiv omul abia atingea pragul, era la limită, așa că am dat curs propunerii lui. În anul următor m-a sunat din nou, să-l bag în top. «Păi cu hoții cum rămâne?!». «Mi-am pus sistem de supraveghere, alarme, mi-am pus tot, puteți să mă băgați înapoi»”.

*Jurnalismul de școală veche, încotro?

”Capital Media Production – este firma înființată de mine și ai mei colegi cu care am plecat de la revista Capital. Stilul actual de jurnalism, și aici nu mă refer doar la Capital, ci la majoritatea publicațiilor, este volumul. Mai ales în mediul online. Nu se pune accent pe calitate, ci pe cantitate. Eu prefer calitatea. Sunt doar câteva proiecte care au fost lansate în ultimii ani de jurnaliști adevărați, cu o parte dintre ei am fost coleg, pe alții i-am întâlnit la diverse evenimente/conferințe. Jurnalism nu se face din birou, cu CTRL + C și CTRL + V. Eu nu asta am învățat la școală.

Jurnalismul este o meserie foarte frumoasă și îmi pare rău că percepția oamenilor referitoare la presă s-a deteriorat în ultimii 10 – 12 ani. Interesele vechilor moguli, nu cred că e nevoie să-i nominalizez, nu ne-au făcut bine meseriei de jurnalism. Totuși trebuie menționat faptul că presa fără acești moguli poate ar fi arătat mai rău. Fuga după senzațional, titlurile cu șoc și groază nu cred că ar trebui să facă agenda publică.

În vremurile actuale, a fi jurnalist nu înseamnă că trebuie doar să ai fler sau să ai «stilou bun» etc. NU, e mult mai mult! Trebuie să știi unde să cauți informații, trebuie să verifici informația, trebuie să faci fotografii singur, trebuie să filmezi singur, trebuie să-ți promovezi singur articolele pe care le faci. Și, mai mult, articolele nu trebuie să fie doar dezvăluiri – ”BOMBE”. Oamenii au nevoie de informație, de informație utilitară. Degeaba aflu despre X sau Y că a furat sau că a fost condamnat, prejudiciu enorm adus statului, dar statul nu face nimic să-l recupereze, cât timp eu am nevoie de o informație clară și precisă: ce acte am nevoie pentru obținerea unui loc de parcare în Alba Iulia, spre exemplu. Oamenii au nevoie și de astfel de informație, pe care, din păcate, nu o pot găsi online, sau o găsesc abia după multe căutări”.

*La an nou, proiect nou: Capital Media Production

Anul 2019 a început în forță pentru Ciprian Mailat, cu proiectele SMART ROMANIA – Educație în Business și Capital Media Production. Asta, după ce și sfârșitul de an a fost unul prolific: realizarea Topului 100 antreprenori, împreună cu Business Review, în limba română și engleză, dar și a galei de la Palatul CEC:

”Educația economică a cetățenilor face diferența între statele dezvoltate și celelalte. Dacă oamenii cunosc în detaliu mecanismele socio-economice care fac să funcționeze societatea, dacă stăpânesc noțiuni de fiscalitate și dacă pricep rolul politicilor publice sunt capabili să ia cele mai bune decizii. Deși trec aproape trei decenii de la căderea comunismului, în România educația economică este la început. Cei mai mulți dintre cetățeni nu știu cu adevărat ce este un buget și nu înțeleg cât de grav este să cheltuiești bani pe care nu îi ai.

Totuși, SMART ROMANIA nu se adresează direct acestor oameni. SMART ROMANIA se adresează dorinței lor de a afla cele mai noi lucruri din sfera economiei, dar și de a cunoaște cei mai interesanți reprezentanți ai lumii businessului românesc. SMART ROMANIA – Educație în Business e centrat pe trei paliere: a) Topuri – în acest an vom face 5: «Top 50 Femei în economie», «Angajatori de Top», «Topul Sănătății de la A la Z», «Top 1000 Antreprenori din România», «Avocați de Top». Topurile vor fi lansate în cadrul unor gale. b) Evenimente de training – denumite Train Your Business – 5 în București, 6 în țară: Cluj, Pitești, Iași, Constanța, Brașov și Timișoara. c) Evenimente de networking. Învățând continuu, aflând lucruri inedite și perfecționându-se, cei care vor participa la evenimentele SMART ROMANIA vor putea să schimbe, în momentul în care interacționează cu alți români, opinii sau chiar mentalități. Cu alte cuvinte, vor putea dezvolta România”.

Ciprian Mailat deține, împreună cu mai mulți colegi de presă, Capital Media Production, cu următorul portofoliu: www.Banii.net, www.piatapresei.ro, www.topantreprenori.ro și www.energyhub.ro.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro