Criza, Europa şi FMI

    Dacă înainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internaţional ajunsese o instituţie cu titlu mai degrabă onorific, privită ca un braţ birocratic mort, criza s-a dovedit a fi o ocazie excelentă pentru readucerea organizaţiei în prim-plan. Doar în Europa, instituţia a acordat împrumuturi în valoare de 140 de miliarde de euro în anii de criză. Anul trecut nu a făcut excepţie. La 30 decembrie, valoarea sumele împrumutate de FMI statelor membre se ridica la 109,92 miliarde de euro (142,2 miliarde de dolari). Calculată în moneda internă a Fondului, Drepturi Speciale de Tragere (DST), creşterea este de 53%.
lIntervenţie fără precedent
2011 este un an fără precedent din punct de vedere al implicării Fondului Monetar Internaţional în strategiile economice naţionale, în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, intervenţia Fondului, având în vedere că instituţia rămâne unul dintre principalii piloni ai planurilor de consolidare economică la nivelul blocului comunitar, a ajuns la cote care, în urmă cu doar câţiva ani, erau de neimaginat. Această influenţă a fost însă câştigată prin acordarea de credite şi asistenţă financiară de urgenţă, iar valoarea sumelor împrumutate de Fond în ultimul an a crescut cu 53%, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de organizaţia internaţională.
În plină criză, atunci când băncile acordau tot mai greu împrumuturi, iar guvernele se confruntau cu o lipsă tot mai acută de finanţare, FMI şi-a dublat fondul destinat împrumuturilor, a relaxat condiţiile de creditare şi a elaborat mai multe scheme de finanţare pentru a ajuta statele să facă faţă efectelor crizei. Dacă în condiţii normale Fondul permite unei ţări să se împrumute cu până la 300% din suma pe care o cotizează, în timpul crizei a ridicat considerabil acest plafon. Pentru Grecia, acest raport a ajuns, în timpul crizei, la 3.212%, pentru Irlanda – la 2.322%, iar pentru România la 1.111%.
Iar valoarea împrumuturilor acordate de FMI creşte de la an la an. Dacă în 2007 aceasta nu depăşea 15 miliarde de dolari, ea a crescut cu 119% în 2008, cu 96% în 2009 şi cu 43% în 2010.
În prezent, Fondul are acorduri de împrumut cu 52 de state membre, adică peste un sfert din totalul acestora, însă patru membri ai Uniunii Europene – Grecia, Irlanda, Portugalia şi România – însumează 55% din creditele ce trebuie rambursate instituţiei cu sediul la Washington.
Cel mai mare împrumut aprobat vreodată de FMI rămâne cel pentru Mexic: o linie de credit deschisă în aprilie 2009 în valoare actuală de 73 de miliarde de dolari. Această ţară nu s-a folosit până în prezent de acordul în cauză şi nici nu intenţionează să o facă, spun oficialii mexicani. Cel mai mare împrumut virat efectiv de FMI este cel al Greciei, aprobat în mai 2010. Fondul a contribuit cu 30 de miliarde de euro la un pachet de asistenţă financiară de urgenţă în valoare de 110 miliarde de euro acordat Atenei.
lMai mulţi bani pentru împrumuturi
Totodată, FMI şi-a majorat, în 2011 resursele de creditare după intrarea în vigoare a noilor facilităţi extinse de împrumut, o rezervă la care au contribuit 39 de state membre. Astfel, fondurile disponibile pentru ţările cu venituri medii şi ridicate (contul de resurse generale, în care nu intră resursele pentru împrumuturile acordate de Fond ţărilor din Lumea a Treia) aveau, la 30 decembrie, o valoare de 609 miliarde de dolari. (A.V.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI