Sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată ajung în Rai? Credința populară că în această săptâmână ușile Raiului sunt deschise

Sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată ajung în Rai? Credința populară că în această săptâmână ușile Raiului sunt deschise, iar cele ale Iadului închise

Săptămâna care urmează după Paște este o perioadă de împlinire sufletească, cea mai curată și mai frumoasă perioadă a calendarului bisericest, numită de către preoți și „Raiul anului bisericesc”, pentru că atmosfera de sărbătoare este asemănătoare cu cea din Rai.

Citește și: SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce nu ai voie să faci în săptămâna de după Paști. Tradiții și superstiții

Aşa cum în Rai există o bucurie negrăită şi preamărită, aşa şi la Sfintele Paşti şi în Săptămâna Luminată există o bucurie mai presus de toate bucuriile, o lumină care parcă străbate sufletele noastre.

Denumirea de „Săptămâna Luminată”, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte.Astfel, cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

În popor există credinţa că în Săptămâna Luminată, prin Învierea Mântuitorului, Raiul se deschide tuturor până la Duminica Tomii. De aceea se spune că în Săptămâna Luminată, denumită şi a Paştilor sau Albă, cei care mor în această perioadă merg direct în Rai, uşile acestuia fiind larg deschise oricărui suflet.

„Oricine este primit, astfel, în Împărăţia Cerurilor, indiferent de ce păcate a săvârşit în viaţă, căci totul i se va ierta in această perioadă. Această credinţă e reflectată şi în datinele vechi bisericeşti conform cărora în ziua de Înviere se scot «Uşile Împărăteşti» ale altarului din biserici şi se pun deoparte, unde stau pe toată perioada Săptămânii Luminate”, spun preoţii în legătură cu persoanele care mor în Săptămâna Luminată.

Şi slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială, slujba înmormântării fiind înlocuită de slujba Învierii.

Citește și: Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată. Ce este interzis să faci în aceste zile

Iată ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Luminată:

Lunea Albă

Fiind prima zi după Duminica Paştelui, Lunea Albă din Săptămâna Luminată este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării.

Marţea Albă

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Sfânta Miercuri

Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie în Sfânta Miercuri din Săptămâna Luminată. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia Verde

Această zi din Săptămâna Luminată este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele.

Vinerea Scumpă sau Fântăniţa

Vinerea din Săptămâna Luminată este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau cu Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă, motiv pentru care Vinerea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Fântâniţa.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---