Criza energetică și a gazelor va afecta industria agroalimentară din România: Avertismentul specialiștilor

Criza energetică și a gazelor va afecta industria agroalimentară din România: Avertismentul specialiștilor

Industria agroalimentară din România, dar și din Europa va fi afectată de criza energetică și, în principal, a gazelor naturale. Fermierii români susțin că nu numai ei intră în faliment, ci și agricultorii din țări ca Germania, Franța sau Belgia. Lipsa îngrășămintelor, provocată de închiderea fabricilor din Europa, la care s-a adăugat și Azomureș, va provoca, de anul viitor, mari dificultăți în asigurarea hranei.

Azomureș, singurul producător de îngrășăminte din România, cu o cotă de piață de 50%, și-a închis, oficial, porțile, iar autoritățile române nu reușesc să găsească nicio soluție. Fără îngrășăminte, producția va fi mai mică cu cel puțin 30%, asta dacă va fi un an bun din punct de vedere al precipitațiilor. Gheorghiță Ștefan, reprezentant al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne spune că se încearcă acum repornirea Amonil Slobozia, însă dificultățile sunt mari din cauza instalațiilor vechi și oprite de prea mult timp.

”Problema este și pe plan mondial, peste tot prețurile au crescut și nu sunt cantități suficiente de îngrășăminte, ceea ce va însemna probleme cu fertilizarea și, implicit, scăderi de producții. Este greu de anticipat în acest moment cu cât va scădea producția, pentru că nu depinde doar de îngrășăminte, ci și de climă. Estimările actualului ministru al Agriculturii arată că se așteaptă o scădere cu până la 30% a producției, dacă nu se va rezolva problema îngrășămintelor.

Rezolvarea acesteia este destul de dificilă, pentru că singurul lucru care se poate face este să se găsească un preț bun la gaze și nu știu cum se va putea face acest lucru, pentru că ar trebui un ajutor de stat, care nu se poate da fără aprobare de la Comisia Europeană. Iar din punct de vedere al importurilor, sunt din ce în ce mai greu de găsit, pentru că toată lumea cumpără îngrășăminte”, ne-a declarat Gheorghiță Ștefan, reprezentant al LAPAR.

Probleme mari și în Europa

Fermierii români au reușit să se mai aprovizioneze doar parțial, pentru că problema prețurilor foarte mari a apărut de vreo trei luni, ne spune Gheorghiță Ștefan. Acesta arată că fiecare și-a cumpărat strictul necesar, pentru că prețurile au crescut cu 300%.

”Asta înseamnă că se va face o fertilizare mai scăzută. Fermierii nu pot risca să facă investiții prea mari, pentru că depind de prețurile de pe bursă, iar dacă prețurile vor fi prea mici vor intra în faliment. Mai ales că mulți dintre ei vin deja cu probleme financiare din anul 2020, care a fost unul extrem de problematic în România. Fermierii sunt nevoiți să facă permanent investiții și în tehnologie, pentru că domeniul evoluează, iar cerințele sunt din ce în ce mai mari, și cele de mediu și cele de climă, ceea ce înseamnă utilaje, care sunt din ce în ce mai scumpe.

Marjele de profit în agricultură nu sunt ca în alte domenii și trebuie să ne gândim că viteza de rotație a capitalului este mică, în general, avem o dată la un an, nu avem două-trei producții pe an. La noi, fermele s-au format în ultimii 10-15 de ani, comparativ cu fermele din afară, care au 500 de ani, noi suntem la prima generație, ori o capitalizare nu se poate face în așa de puțin timp”, ne-a precizat Gheorghiță Ștefan, reprezentant al LAPAR.

Totodată, problemele pe care le întâmpină acum fermierii români sunt peste tot, numărul de falimente ale acestora este mare și în Germania, și în Franța , și în Belgia, nu este numai în România sau în Bulgaria, ne mai spun reprezentanții LAPAR.
Riscuri uriașe

Ionel Arion, președintele ProAgro, susține că riscul este ca fermierii mici să nu mai aplice deloc îngrășăminte, iar cei mijlocii, cu suprafețe între 200 și 300 de hectare, să aplice fie un procent mai mic la toată suprafața, fie să aplice doar pe anumite parcele cantitatea necesară pentru producție.

”Lipsa de capital din fermele românești își va spune cuvântul anul viitor, când nu vor putea achita leasing-uri și credite. Avem costuri mari cu forța de muncă, cu gazele, cu energia electrică, pentru că trebuie să ne gândim ce înseamnă o hală de pui încălzită cu gaze naturale sau curent electric, la fel și la fermele de porci. Iar zootehnia, care abia mai supraviețuiește, va fi cea mai crunt lovită”, a afirmat Ionel Arion, președintele ProAgro, informează national.ro

Sursa: bugetul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI