Ziarul Unirea

Corneliu Bîrsan: „Sistemul judecătoresc din România nu are încă, din păcate, claritate şi coerenţă”

PNL - Alegeri Locale Partiale - 27 iunie
  • Interviu cu Corneliu BÎRSAN, profesor de drept civil şi fost judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Corneliu BarsanUniunea Naţională a Barourilor din România, prin Baroul Alba şi Baroul Hunedoara, a organizat recent, la Alba Iulia, o conferinţă privind probleme de drept civil şi de procedură civilă în reglementarea noilor coduri. Oaspetele de seamă al evenimentului a fost Corneliu Bîrsan, fost judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în perioada 1995-2013, în prezent profesor de drept civil al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Profitând de prezenţa domniei sale la Alba Iulia, i-am adresat câteva întrebări:
– Domnule Corneliu Bîrsan, veniţi azi în faţa avocaţilor. Cariera dumneavoastră, dumneavoastră înşivă, sunteţi un exemplu pentru toţi absolvenţii de Drept. Cum a fost drumul din comuna dumnevoastră natală, Muntenii de Jos, judeţul Vaslui, până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului?
– Îmi puneţi o întrebare la care eu însumi am reflectat şi trebuie să vă spun că atunci când am împlinit 70 de ani colegii de la Facultatea de Drept Bucureşti au socotit să mă sărbătorească şi, mă rog, au fost spuse cuvinte frumoase cu acest prilej şi a trebuit să răspund, să spun şi eu câte ceva şi exact la acest lucru m-am gândit şi am spus-o public, fiind de faţă şi câţiva membri ai familiei mele, chiar din generaţia mea. Am spus că probabil membrii familiei mele, prezenţi alături de mine în Aula Magna a Facultăţii de Drept din Bucureşti, se gândesc cu emoţie la drumul meu din Muntenii de Jos unde eram împreună, la momentul de astăzi unde am fost sărbătorit pentru cariera profesională. Ce pot să vă spun, nu am făcut altceva decât să-i învăţ eu însumi, să învăţ să învăţ pe alţii, să muncesc, să muncesc în aşa fel încât să fiu mulţumit de ceea ce fac şi mai ales să ştiu că cei cu care lucrez, cei pentru care muncesc înţeleg şi sunt mulţumiţi de munca pe care am depus-o eu. Şi stau dovadă în primul rând în acest sens generaţiile de studenţi, la fel şi cărţile pe care le-am scris pentru studenţi şi pentru practicienii dreptului şi sigur că, dacă vreţi, din cariera mea profesională face parte şi această activitate a mea de 15 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului unde, iarăşi, am căutat să îmi desfăşor activitatea în aşa fel încât să pot să spun că sunt judecător, sau dacă vreţi am fost judecător până în 2013, încercând să răspund problemelor concrete puse de orice cauză care era supusă examinării Curţii Europene a Drepturilor Omului. S-au spus cuvinte foarte frumoase când am părăsit Curtea, pentru că este o festivitate în cadrul căreia colegii sunt cu tine şi spun cuvinte care ţin de aprecierea activităţii. S-au spus cuvinte tot de apreciere pornind de la activitatea mea şi de la comportamentul meu, pentru că nu pot să uit că preşedintele Curţii a finalizat discursul spunând „dacă ar fi să sintetizăm prezenţa ta la Curte de peste 15 ani nu am putea spune decât că ea se caracterizează prin seriozitate şi eleganţă”, iertată să-mi fie lipsa de modestie.
– În urma conferinţelor pe care le ţineţi în ţară în faţa avocaţilor ce aşteptări aveţi de la cei care vin să vă asculte şi ce doriţi să le transmiteţi?
– În primul rând, şi în timpul cât am fost judecător şi am participat la seminarii, discuţii, întâlniri, fie şi într-un cadru mai puţin instituţionalizat, încercam să le insuflu celor din auditoriu importanţa acestei Convenţii Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi să-i fac să înţeleagă împrejurarea că ei sunt cei chemaţi să aplice prevederile ei şi că această convenţie reprezintă un sistem de protecţie care trebuie să se constituie într-un standard de aplicat, de protejare a drepturilor omului şi că acest standard trebuie să fie cunoscut şi trebuie să fie aplicat. Îi rugam să nu fie refractari la împrejurarea că există această Convenţie pentru că uneori există tendinţa de a spune că nu ne interesează dispoziţiile Convenţiei şi că pe noi ne interesează aplicarea dreptului intern. Am încercat să le demonstrez că această convenţie trebuie să fie aplicată şi să se ţină seama de parametrii pe care îi stabileşte în legătură cu drepturile protejate. Dreptul la libertate individuală, dreptul la un proces echitabil, acestea nu sunt concepte teoretice, ci sunt concepte care se aplică în viaţa de zi cu zi a instanţelor de judecată.
– În cei peste 15 ani cât aţi activat ca judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cum s-a văzut sistemul judecătoresc din România, de acolo, de la Strasbourg?
– Îmi puneţi o întrebare delicată pentru că, din păcate, transformările succesive pe care le-a cunoscut sistemul judecătoresc din România nu au fost de natură să-i dea claritate şi coerenţă şi aş spune că nu sunt convins nici acum că lucrurile stau aşa. Sigur că acum există o etapă tranzitorie legată de aplicarea noilor dispoziţii ale codurilor fundamentale şi aceasta este o schimbare în bine, dar îmi dau seama că această schimbare trebuie să fie acceptată şi conştientizată de către practicienii dreptului. Sunt încă lucruri de discutat, sunt încă lucruri de pus la punct chiar în privinţa sistemului însuşi pentru că mie mi se pare că încă sistemul nostru în privinţa competenţei instanţelor care-l compun este oarecum difuz. Sigur că s-au căutat soluţii pentru a se răspunde acestei situaţii, de exemplu posibilitatea interpretării unor dispoziţii de către Instanţa Supremă, posibilitatea interpretării unui recurs în interesul legii, dar nu ştiu dacă e suficient, mai sunt lucruri de revăzut.
– Deşi în ultimul timp se simte o scădere, românii continuă să se adreseze în număr mare Curţii Europene a Drepturilor Omului, fiind pe locul 6 din acest punct de vedere. Care este motivul pentru care se întâmplă acest lucru, din cauza erorilor judiciare sau sunt românii procesomani?
– Românii nu sunt mai procesomani decât alţii, am constatat naţiuni mult mai procesomane decât românii în faţa CEDO dar poate situaţiile în care se găsesc românii sunt mai delicate. Gândiţi-vă la problemele legate de restituirea proprietăţilor, gândiţi-vă cât de multe legi au fost în această materie, cât de multă inconsecvenţă din partea legiuitorului din acest punct de vedere, plecându-se de la interese politice pentru că, de fiecare dată, schimbările au răspunsul în interese politice. Aştept să văd dacă noua lege va da răspuns românilor, lucrurile sunt de discutat, aparent sunt încă nemulţumiţi. Sigur, sunt nemulţumiţi pentru că încă sunt termene lungi de răspuns la solicitările lor. Trecând pe un alt plan, gândiţi-vă la condiţiile de detenţie din închisori. La ora actuală, la CEDO cele mai numeroase plângeri ale românilor sunt legate de condiţiile de detenţie, durata procedurilor de judecată. Nu e vorba de capricii, ci de frustrări ale justiţiabililor în urma unor soluţii primite de la instanţele naţionale.
– În calitate de profesor, sunteţi mulţumit de calitatea profesională a absolvenţilor de drept din România?
– Nu, nici vorbă de aşa ceva pentru că avem atâtea facultăţi şi în sistemul de stat, şi în sistemul particular care nu întotdeauna asigură o pregătire corespunzătoare a celor care îşi pun speranţe în faptul că sunt prezenţi într-o unitate de învăţământ superior. Avem multe de făcut din acest punct de vedere. În domeniul Dreptului sunt încă mult prea multe facultăţi, eu consider că ar trebui să fie mai puţine, mai serioase, să aibă oameni de valoare, în cadrul lor şi să asigure pregătirea unor tineri jurişti pentru viaţă pentru că acum se obţin diplome cu care nu faci nimic. Uitaţi-vă la procentul celor admişi la Institutul Naţional al Magistraturii, chiar şi primirea în profesia de avocat nu este lesnicioasă. Ori, simplul fapt că urmezi cursurile unui institut de învăţământ superior juridic şi nu ajungi la nicio finalitate din punct de vedere al carierei personale mi se pare că este de discutat.

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

Mesaje de SFÂNTUL IOAN religioase: Urări și FELICITĂRI pe care le puteți trimite prin SMS de Sf Ioan Botezătorul

Mesaje de SFÂNTUL IOAN religioase: Urări și FELICITĂRI pe care le puteți trimite prin SMS de Sf Ioan Botezătorul Creştinii… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să te comporți dacă ești invitat la o nuntă

CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să te comporți dacă ești invitat la o nuntă Prilej de bucurie și emoție, atât pentru… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Mesaje creștine de Sfântul Ion. Urări pe care le puteți trimite prin SMS celor care își sărbătoresc onomastica

Mesaje creștine de Sfântul Ioan 2021 • Urări și felicitări creștine care le puteți trimite prin SMS celor care își… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Mesaje de Sfântul Ioan amuzante. URĂRI şi FELICITĂRI haioase pentru prietenii care își sărbătoresc onomastica

Mesaje amuzante şi hazlii de Sfântul Ion 2021 • Urări şi felicitări haioase de Sfântul Ioan. SMS de Sfântul Ioan… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

SOLSTIŢIU DE VARA 2021: Luni, 21 iunie, cea mai lungă zi din an: Tradiții, obiceiuri și superstiții

SOLSTIŢIU DE VARA 2021: Luni, 21 iunie, cea mai lungă zi din an: Tradiții, obiceiuri și superstiții Luni, 21 iunie,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

MESAJE de Sfântul Ion HAIOASE. Idei de SMS -uri pentru prietenii glumeţi dar şi pentru cei îndrăgostiţi, care îşi aniversează astăzi onomastica

Mesaje de Sfantul Ioan haioase. Urărări și felicitări de Sfantul Ion hazlii care poti fi trimise prin SMS.  Texte amuzante… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

1 comentariu

unu' 4 mai 2014 at 12:57

UNBR … a organizat în acest week-end, la Alba Iulia….

conferinta a avut loc in 26.04.2014. dar voi ori sunteti retarzi ori traiti dupa alt fus orar. decalat cu o saptamana.

Comentariile sunt oprite