Cornel Comşa: Regionalizarea începe la sat, nu la Bucureşti!

În dezbaterile privind modificarea Constituţiei şi regionalizarea, Partidul Poporului – Dan Diaconescu vine cu o viziune distinctă, care se referă la esenţa acestor procese legislative şi administrative, şi nu la forma lor, aşa cum este cazul în dezbaterea publică ghidată astăzi de USL.
Astfel, nu credem că este important numărul regiunilor, desenul lor pe hartă sau modul de împărţire a capitalelor şi a banilor, ci trebuie urmărite în mod prioritar scopurile finale ale regionalizării – integrarea europeană, absorbţia fondurilor europene, bunăstarea populaţiei şi şansele fiecărei comunităţi de a prospera.
lSituaţia primăriilor din
localităţile mici
Ştim foarte bine că sunt sute de primării în toată ţara care sunt falimentare, nu îşi mai pot plăti nici măcar salariile, decum să mai investească în proiecte care să ridice comunitatea. Prin urmare aceste comunităţi ar trebui să fie ţinta prioritară a regionalizării, şi nu capitalele de judeţ.
Peste tot în ţară există deja GAL-uri (grupurile de ajutor local) – care au sesizat nevoia asocierii în comunităţi mai mari, care să-şi pună împreună resursele şi calităţile pentru a se ridica împreună din situaţia ingrată în care au fost aruncate de conducătorii judeţelor sau ai guvernelor, care le-au discriminat politic. Ceea ce trebuie să stimulăm este o modificare semnificativă în modul în care comunităţile mici interacţionează şi se sprijină între ele, şi să încercăm să extindem acest model la nivelul întregii ţări.
Considerând că România se îndreaptă în mod cert către o nouă redesenare administrativă şi acest lucru se va întâmpla în următoarele 12-24 de luni, relevanţa judeţului va scădea şi va creşte importanţa regiunii extinse. În aceste condiţii, fiecare localitate va trebui să găsească noi forme de sprijin reciproc, dacă nu vrea să fie condamnată la izolare.
lModelul francez al asocierii micilor comunităţi
“Comunitatea de bunăstare”, pe care am propus-o iniţial locuitorilor Colegiului 4 Alba este o construcţie care are la bază un model francez – “Communaute des communes” – aplicat încă din 1992 printr-o decizie a Parlamentului francez. Deşi micile oraşe şi comunele franceze se aflau într-o situaţie mult mai bună din punct de vedere al infrastructurii, al economiei sau al nivelului de trai decât se află astăzi localităţile româneşti, a fost instituit acest model tocmai pentru a le ajuta să supravieţuiască şi să prospere.
Astăzi sunt peste 2700 de comunităţi de acest gen în Franţa, care cuprind între 50.000 şi 100.000 de locuitori, care îşi pun împreună resursele, atrag fonduri europene, aplică pentru proiecte de investiţii majore împreună, şi redistribuie prosperitatea către toţi locuitorii satelor şi oraşelor componente.
lCum ar arăta acest model în România?
În mod concret, pentru fiecare colegiu (sau GAL, după caz), în funcţie de numărul de locuitori, fiecare localitate îşi va trimite reprezentanţi în forul de conducere al “Comunităţii de bunăstare”, din care vor face parte şi deputatul şi senatorul aleşi pe colegiu.
Este responsabilitatea deputatului în primul rând să aducă în faţa acestui for de conducere companii, fonduri de investiţii sau proiecte europene care să poată să sporească numărul de locuri de muncă, opţiunile de distracţie şi relaxare pentru tineri, asistenţa socială pentru pensionari şi nevoiaşi precum şi calitatea vieţii în general pentru toţi locuitorii.
Este responsabilitatea fiecărei localităţi, prin primării sau reprezentanţii lor, să aducă în faţa acestui Consiliu produsele şi serviciile pe care localitatea lor le poate presta, iar acestea să fie fructificate în proiecte comune, pentru a-şi spori valoarea şi piaţa de desfacere.
lCe trebuie schimbat în
gestionarea fondurilor
europene?
În momentul de faţă, în România, Agenţiile de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit (APDRP) vor să omoare deliberat GAL-urile, şi implicit micile comunităţi, iar modul în care gândeşte USL regiunile va omorî cu siguranţă judeţele. De asemenea, numirile strict politice la POSDRU peste tot în ţară (vezi şi cazul penal de la Alba, impus de PNL) vor afecta direct şi negativ însăşi resursa umană, scopul iniţial al acestui program european. Adică modelele europene sunt compromise încă din faşă la aplicarea lor în teren în ţara noastră. Disputa este strict pe bani, influenţă şi putere, precum şi menţinerea unor birocraţi ineficienţi, nimeni nu gândeşte la firul ierbii, acolo de unde se poate iniţia o adevărată schimbare administrativă. Deşi promitea un alt fel de abordare, USL se comportă chiar mai rău decât PDL în materia implementării programelor europene.
PP-DD va introduce în dezbaterea pentru regionalizare şi noua Constituţie acest proiect, al „Comunităţii de bunăstare”, prin care să constituim un nou nivel administrativ, singurul care se va putea adresa direct comunităţilor mici, practic se va adresa unui procent de 55% dintre români. Partidul Poporului Dan Diaconescu va insista pentru diminuarea birocraţiei şi distribuirea echitabilă a fondurilor europene, pentru ca acestea să ajungă acolo unde este mare nevoie de ele, şi nu în buzunarele unor funcţionari numiţi de PNL, PSD sau PDL, cu antecedente penale sau competenţte limitate, care stopează dezvoltarea satului românesc, în loc să o stimuleze. (A.P.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI