Consilierii liberali vor comemorarea publică a zecilor de albaiulieni uciși de unguri în Revoluția de la 1848

Avram_Iancu-Reprezentanții PNL Alba Iulia consideră că cei 40/50 de români din Alba Iulia masacrați în Revoluția de la 1848 de către unguri ar trebui comemorați public, mai serios.

În acest sens, consilierii locali liberali vor încerca să introducă monumentul construit în cinstea “eroilor martiri” din curtea bisericii din cartierul Lipoveni, din parohia părintelui paroh Urdă, pe lista primăriei cu monumentele de for public din Alba Iulia de comemorat.

ELIT

Liberalii Gabriel Pleșa și Adrian Simion susțin că luni, a doua zi după Rusalii, intenționează ca împreună cu colegi din PNL Alba Iulia să organizeze la monumentul din curtea Bisericii de pe strada Mărăști un moment comemorativ, un parastas în cinstea românilor martiri.

Liderul consilierilor locali liberali din CL Alba Iulia a mai precizat că asociațiile patriotice din județ insistă mereu pe lângă autoritățile locale pentru comemorarea eroilor martiri.

Lecția de historia

Mai jos puteți citi un fragment foarte sugestiv despre războiul dintre români și unguri în Transilvania, în timpul Revoluției de la 1948 – publicat în revista de istorie Historia.

Practic, în toamna anului 1848 a început războiul dintre români şi unguri în Transilvania. Până în martie 1849, când armata maghiară condusă de generalul Bem a ocupat Transilvania, haosul era generalizat. Fiecare încerca să îşi impună autoritatea cu forţa. Execuţiile erau legitimate de hotărâri ale tribunalelor care reprezentau o autoritate sau alta. Au murit mii de români şi unguri. Jafurile, incendierile şi violurile erau la ordinea zilei.

După ocuparea Transilvaniei de către armata maghiară, structurile politice ale românilor au fost desfiinţate. O parte a liderilor români au fost ucişi, iar alţii s-au refugiat împreună cu armata austriacă peste munţi, în Ţara Românească. Doar regiunea Munţilor Apuseni a rămas sub autoritate românească, nefiind cucerită de unguri. Moţii înarmaţi, organizaţi sub conducerea lui Avram Iancu, au reuşit să reziste.

Era practic un război de exterminare. Execuţiile erau reciproce, fără să se ţină cont decât de principiile apartenenţei etnice şi fidelităţii faţă de un regim sau altul.

Atmosfera poate fi comparată cu cea din Iugoslavia, mai ales Bosnia şi Croaţia de după 1990. În aprilie-iunie 1849 au fost trei atacuri puternice ale ungurilor pentru ocuparea Ţării Moţilor. Bătălii importante s-au dat la Abrud, la Zlatna şi Fântânele. Românii conduşi de Avram Iancu au rezistat.

Românii nu au fost doar victime. Au fost la rândul lor călăi. Şi noi, românii, am ucis, am jefuit, am incendiat şi am violat. Mai mult sau mai puţin decât ungurii? În astfel de cazuri orice statistică sau evaluare cantitativă este fără sens. Documentele nu fac statistici, dar cantitatea poate fi exprimată printr-un singur cuvânt: mult.

În 14 noiembrie 1849, după înfrângerea revoluţiei maghiare cu ajutorul ruşilor, episcopul catolic de Alba Iulia îl informa pe superiorul său, arhiepiscopul de Esztergom, despre evenimentele din Transilvania şi starea Bisericii Române Unite (Arhiva primaţială din Esztergom, Ungaria, Scit. Cat. D. Erdély). Episcopul a fost echidistant. A arătat starea jalnică a Bisericii româneşti, unii preoţi au fost spânzuraţi de unguri, alţii s-au refugiat. Atât ungurii, cât şi românii au jefuit veniturile

Episcopiei de Alba Iulia. Povesteşte apoi ce au făcut românii. În Zlatna a fost prăpăd. Românii au ars casa parohială şi gimnaziul, au ucis mulţi unguri, pe alţii i-au jefuit. Din 1.170 de unguri au mai rămas doar 500! În Abrud românii au devastat casa parohială şi şcoala, iar pe preot l-au ucis. În Vinţu de Sus nu a rămas piatră pe piatră, chiar şi pomii fructiferi din grădina parohială au fost tăiaţi şi arşi. În Aiud românii au incendiat biserica şi mănăstirea franciscană, au profanat altarul şi l-au rănit grav pe abate. În Baia de Criş a fost distrusă mănăstirea franciscană, în Glodeni şi Apalina preoţii unguri au fost ucişi.

Documentul inedit prezentat mai sus este un raport rezumativ referitor la Biserică. Câte altele mai zac prin arhive, unele necunoscute, altele nefolosite ca să nu fie deranjaţi unii dintre noi!

Nu contează cine a ucis mai mult, ungurii sau românii. Execuţiile au fost la ordinea zile şi nu fac cinste niciunei etnii, nici ungurilor şi nici românilor.”

 foto: Avram Iancu in timpul Revoluției de la 1948

Bogdan PRESECAN

Email:bogdanpresecan@yahoo.com
Tel: 0734.771.136

5 Comentarii

matahala 19 iunie 2013 at 9:26

asa zisa revolutie de la 1848 a fost de fapt un crud razboi civil. Ar trebui sa invatam din cele intimplate atunci si nu sa ne aruncam in populisme ieftine.
Din nefericire, am impresia ca nici romanii, nici ungurii nu au invatat nimic din nenorocirile de la 1848.

dorin 19 iunie 2013 at 16:19

deci trebuie PACE!

alina serban 19 iunie 2013 at 18:57

pai bine,bre,in loc sa spui ce crime au facut ungurii,tot pe noi ne scoti cremenali?spune adevarul:bestialitatea ungureasca a fost mai mare ca cea rumaneasca! asa cum si in Bosnia sarbii au ucis mai mult si mai bestial ca ceilalti!(croati si bosnieci)

abu bakr 19 iunie 2013 at 19:01

si,ba da,conteaza cine a ucis mai mult!! Ungurii,bestiile!!

magyar 19 iunie 2013 at 19:27

Foarte utila aceasta initiativa a consilierilor locali liberali.
Sunt sigur ca toate problemele cotidiene ale urbei au fost deja rezolvate deci e timpul sa ne intoarcem in trecut si sa reamintim poporului ce rai au fost (sunt) ungurii.
Reteta e veche, a fost verificata demult si a dat rezultatul scontat intotdeauna. Unii au castigat capital politic pe seama „problemei unguresti” altii au ascuns diverse potlogarii.
Si daca tot suntem la capitolul comemorari, am si eu o propunere:
Pe data de 8 ianuarie a fiecarui am sa comemoram cei 6-800 de maghiari macelarati de…..hai ca nu va spun.
„La 8 ianuarie 1849, țăranii români răsculați, conduși de Axente Sever și preotul Simion Prodan, au incendiat orașul. Populația nu credea că românii, pe atunci pașnici, ar fi putut să atace orașul. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până la 17 ianuarie. Au fost uciși circa 600 de etnici maghiari. Morții au fost aruncați în șanțurile cetății și în varnița de lângă cetate, unde se află un monument construit în memoria victimelor.”
Iar la 24 octombrie am putea comemora cei 700 de locuitori ai Zlatnei, macelariti de….tot aia!
Sanatate tuturor!

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...