Cine restaurează Cetatea – habsburgii sau românii?

Subsemnatul sunt un bătrânel  de 80 de ani şi ştiu că rostul meu nu este să vă scriu scrisori, dar mă doare faptul că privitor la Cetatea Alba Iulia şi la Parcul Custozza se poartă discuţii sterile. De aceea, vă rog să binevoiţi a interveni pentru calmarea spiritelor, fiindcă suntem membri ai Uniunii Europene şi trebuie să vedem monumentele istorice ca pe nişte amintiri ale trecutului,  care în acelaşi timp poartă un mesaj pentru viitor, adică ne îndeamnă să fim harnici şi cuminţi, pentru ca Uniunea Europeană să poată asigura pacea şi prosperitatea.
Se spune că judeţul Alba are în subteran cel mai mare zăcământ de aur din lume, fapt care a făcut ca aceste locuri să fie râvnite de marile imperii. De aceea avem aici cetăţi dacice, cetăţi romane şi cetăţi habsburgice. Dar toate aceste cetăţi ne aduc aminte de caracterul hrăpăreţ (lacom de avere, rapace), al celor ce prin forţa armelor sau prin viclenia tratativelor au subjugat populaţia Munţilor Apuseni. Timpul, însă, a demonstrat că Eminescu a avut dreptate când a spus: „… cum veniră, se făcură toţi o apă şi-un pământ”. Au plecat romanii, au plecat habsburgii, dar au rămas moţii, care de când se ştiu scot aurul din pământ şi exploatează pădurile. Asta dovedeşte că, în faţa istoriei, întotdeauna are câştig de cauză elementul muncitor, elementul autohton. Peste ruinele romane, habsburgii au construit cea mai puternică Cetate din Europa, Cetatea Vauban din Alba Iulia, neprotejând nicio urmă romană, pe când noi am refăcut Cetatea cu toate amănuntele ei. Este adevărat că de ochii lumii săpăm şi după urmele romane, că doar, doar, vor veni mai mulţi turişti. Tot ce s-a reconstruit în Cetatea Alba Iulia este bine şi frumos, însă eu cred că, dacă lucrările acestea de restaurare ar fi fost conduse de către un patriot  cu vederi europene, acesta ar fi pus busturile celor trei martiri, Horea, Cloşca şi Crişan, în locul statuii împăratului Carol al VI-lea. Şi asta, nu pentru a falsifica adevărul istoric, ci pentru a sublinia mesajul pe care ni-l transmite istoria acestei Cetăţi. Dar lucrările au fost conduse de unul căruia îi este ruşine că-i român şi vrea să pară habsburgic, iar Cetatea Vauban din Alba Iulia pare ca o sfidare la adresa poporului român. Cetatea a fost restaurată din banii contribuabililor români, dar de români nu se pomeneşte nimic. Că este o sfidare nu o spun eu, ci a spus-o profesorul acela din Polonia, anul trecut, când a spus că e ruşine ca la schimbarea gărzii în Cetate să apară soldaţi în uniforme străine şi că „Evreii n-ar permite ca la muzeul din Ierusalim să defileze soldaţi în uniforma lui Hitler”. N-am greşit când am spus că în Cetatea Vauban nu se pomeneşte nimic despre români, dar trebuie să spunem că în Parcul Custozza se pomeneşte de români şi poate că de aceea s-a hotărât desfiinţarea lui, pentru ca Cetatea din Alba Iulia să fie un teritoriu ce nu aparţine poporului român.
Poate unii nu ştiu că Parcul Custozza din Cetatea Alba Iulia a fost înfiinţat în amintirea eroilor transilvăneni căzuţi în lupta de la Custozza în 24 iunie 1866, când armata austriacă a înfrânt armata piemonteză în Italia, lângă Verona. Românii transilvăneni au luptat în armata austriacă, pentru că atunci Transilvania era un principat autonom în cadrul imperiului habsburgic. Monumentul pe care sunt scrise multe nume de feciori din comitatul Alba, împreună cu arborii plantaţi în acel an nefericit, îţi ofereau o clipă de linişte şi reculegere, dar acum după 145 de ani, peste acestea trebuie să tragem vălul uitării.
Mult stimate d-le prefect, vă rog să binevoiţi a constata că epoca noastră poate construi obiective turistice cu care să se mândrească urmaşii noştri, nu să ne blesteme că n-am făcut altceva decât  să-l preamărim pe împăratul Carol al VI-lea, pentru că a chinuit pe strămoşii noştri.
Blaj, 14 martie 2011
Ioan BIZĂU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI