Cele trei plăcuțe dacice de aur, descoperite în zona Abrud, au fost oprite de la vânzare

Cele trei plăcuțe dacice de aur au fost retrase de la vânzare, până la clarificarea regimului lor juridic, din licitaţia pe care casa Artmark a organizat-o marţi seară, în Bucureşti, potrivit Gandul.info.

„Dată fiind susceptabilitatea acestui lot pentru Tezaurul naţional”, „Plăcuţele lui Bitus” au fost retrase, iar vânzarea lor a fost amânată, „până la clarificarea regimului juridic de proprietar”.

„Plăcuţele lui Bitus”, un set de trei artefacte votive din aur, care datează din secolele II-III e.n., au fost scoase la licitaţie cu un preţ de pornire de 85.000 de euro, după ce Ministerul Culturii (MC) nu şi-a exercitat dreptul de preempţiune.

Despre descoperirea acestor artefacte şi despre interesul crescut pentru ele a vorbit, într-o conferinţă de presă care a precedat Licitaţia de Crăciun organizată de Artmark marţi seară, Florian Matei Popescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.

„De ce descoperirea a făcut vâlvă? În primul rând, ea a făcut vâlvă în 1987, când, în urma unor lucrări edilitare, pentru a pune mai bine în valoare izvoarele termale de la Geoagiu-Băi, a fost descoperit un bazin, evident natural, dar care fusese cumva lărgit, amenajat de către romani, şi în acel bazin au fost descoperite şapte plăcuţe exact de tipul acesta – ele sunt uşor diferite, dar sunt numai diferenţe de nuanţă, ele sunt acelaşi tip de artefact, dacă putem spune aşa – încă una a apărut puţin mai târziu, dar, probabil, tot descoperită în acel context, în 1987. Pe lângă acestea, au fost descoperite patru altare dedicate nimfelor şi zeiţei Diana şi zeiţei Hygeia şi, de asemenea, un număr important de monede – nici până acum numărul exact nu se ştie -, se vorbeşte în literatura de specialitate de 400 sau 600 de monede. Toate găsite într-un ceea ce noi am numi din punct de vedere arheologic un complex închis. Monedele nu au intrat niciodată în circuit, nu ştim exact nici măcar numărul lor. Piesele, în schimb, au intrat rapid în circuitul ştiinţific”, a declarat, în conferinţa din 2 decembrie, Florian Matei Popescu.

Acesta a precizat că plăcuţele au făcut vâlvă din două motive: în primul rând, pentru că erau din aur şi, în al doilea rând, pentru că pe una dintre aceste opt tăbliţe – din care numai cinci au inscripţie – este atestat un anume „Decebalus Luci filius”, care oferă la rândul lui o dedicaţie către nimfe.

Cele trei artefacte care urmau să fie scoase la licitaţie marţi seară aduc în plus un nou nume. Numite „Plăcuţele lui Bitus”, datorită inscripţiei pe plăcuţa votivă de mai mici dimensiuni „(VOTU(M) UBE(R) BITUS)”, ceea ce s-ar putea traduce aproximativ prin „Darul îmbelşugat (făcut de) Bitus” (Bitus reprezintă unul dintre cele mai răspândite nume dacice, alături de Brisanus, Duda, Soia, Mucapa etc.), acestea sunt unice din mai multe perspective.

„În primul rând, încă un nume, i-aş spune traco-dacic, pentru că este un nume destul de răspândit şi care este atestat atât la nord, cât şi la sudul Dunării, dar, în acelaşi timp, şi faptul că una dintre plăcuţe este anepigrafă, dar, dacă vă uitaţi atent, câmpul inscripţiei este deja trasat, ceea ce arată că în zonă deja exista o producţie de serie specializată şi trăgeau numai câmpul inscripţiei lăsând apoi loc, exact cum se face astăzi pentru epitafuri, pentru a trece numele şi zeităţile respective. Asta este încă un element în plus (…) care ne arată că avem de-a face cu un soi de producţie locală şi care era ţintită special – probabil se vindeau cum mergeţi azi la poarta mănăstirilor şi luaţi o iconiţă pe care apoi o lăsaţi undeva în zona altarului -, se vindeau undeva înainte de a intra în zona acestui sanctuar dedicat nimfelor, tocmai pentru a fi lăsat acolo ca ofrandă”, a mai spus atunci Florian Matei Popescu.

Sursa Gandul.info

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI