Ce poate face România într-o lume care se transformă radical rapid? Sociologul Alin Tomuș: „Nimic nu poate fi schimbat prin încăpățânarea de a refuza să privim realitatea”

Ce poate face România într-o lume care se transformă radical rapid? Sociologul Alin Tomuș: „Nimic nu poate fi schimbat prin încăpățânarea de a refuza să privim realitatea”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, explica, recent, că România nu poate asista pasivă la schimbările care au loc la nivel mondial şi cricica faptul că ţara noastră „nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”.

Liderul UDMR opina că este prioritară apartenenţa la NATO şi UE, însă este necesară şi încheierea unor noi parteneriate.

„Devine cu atât mai important pentru preşedinte să ridice nivelul politicii externe a României şi să obţină rezultate care să ofere securitate şi să asigure relevanţă.

Ce poate face România în această lume bulversată și în rapidă schimbare, în care deja e sigur că nimic nu va mai fi ca înainte de anexarea Crimeii în 2014, prin care Rusia a vizat, în mod limpede, rescrierea ordinii mondiale?

În primul rând, trebuie să renunțăm la toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internațională a fost întotdeauna scrisă de învingători și de statele puternice.

Ordinea mondială s-a schimbat și se va schimba în continuare. Astăzi nimeni nu poate spune cât va dura această transformare, dar putem afirma, cu siguranță, că rivalitatea tot mai amenințătoare dintre marile puteri va continua ani de zile.

Plângerea permanentă, jelirea vechii ordini și așteptarea tăcută nu reprezintă o strategie nici măcar pentru state mai mici, precum România. Recunoașterea acestui lucru este primul pas pentru a evita situația în care, într-o dimineață însorită, țara să se trezească servită pe meniu.

Trebuie să fim pragmatici: realpolitikul este astăzi singura cale viabilă. Asta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca statul să-și construiască politica externă pe valori fundamentale care nu sunt de natură ideologică și care, pentru statele mici, au un caracter aproape existențial. Faptul că una sau alta dintre aceste valori este asumată astăzi și de partide și mișcări suveraniste — atât de blamate acum — este deja o altă discuție.

Pe lângă alianțele existente, în numele flexibilității, este necesară încheierea unor noi parteneriate.

O țară mică la periferie, de una singură, este vulnerabilă și condamnată la eșec: slabă din punct de vedere economic, dependentă permanent de importuri, irelevantă militar, incapabilă să-și asigure propria apărare în fața unui agresor mai mare. Asta înseamnă, fără echivoc, că apartenența la NATO, dar și apartenența la UE — cu toate problemele și avantajele lor — trebuie să aibă prioritate”, mai spunea liderul UDMR.

*Anticipație sociologică. Alin Tomuș: „Nimic nu poate fi schimbat prin încăpățânarea de a refuza să privim realitatea”

„Ceea ce se întâmplă acum nu este punctual, nu este tranzitoriu și nu mai poate fi rezolvat într-un palat, nici la Londra, nici la Paris, nici la Berlin. Trăim fără doar și poate un moment care va marca fundamental următoarele decenii, un moment despre care ne vom aduce aminte ca despre unul care a marcat viața societăților europene pentru foarte mulți ani. Nu spun nici că e bine, nici că e rău, spun doar că asistăm la un fapt de care este bine să ținem cont. Sper din suflet să avem inteligența de a înțelege că lumea se schimbă fundamental”, afirma, în urmă 11 luni, în februarie 2025, sociologul Alin Tomuș.

„Există în societatea politică europeană o convingere falsă că ceea ce experimentăm acum la nivelul relațiilor internaționale este un moment în istorie, punctual, tranzitoriu și că modul în care am fost învățați în ultimii 30 de ani să privim lumea va rămâne constant dincolo de turbulențele momentului. În realitate, Europa pe care o priveau mulți prin ochii progresismului se schimbă și se schimbă fundamental indiferent dacă ne place sau nu, indiferent dacă ne convine sau nu.

Ceea ce se întâmplă dincolo de ocean nu este nici punctual, nici tranzitoriu și va schimba lumea pentru câteva decenii de aici înainte. Acesta este un fapt și nu poate fi schimbat prin încăpățânarea de a refuza să privim realitatea. Realitatea are un mod straniu de a câștiga la sfârșitul fiecărei zile. O va face din nou, cu sau fără voia noastră, așa cum a făcut-o mereu de altfel.

În realitate Europa pe care o știm este la nivel profund dependentă militar de SUA chiar dacă țările UE și-au extins, treptat, capacitatea de producție. O să vedeți ce se va întâmpla, și se va întâmpla, în momentul în care SUA va opri ajutorul dat Ucrainei din punct de vedere militar. Iluzia că țările UE vor putea sprijini în continuare conflictul, e doar atât, o iluzie”, atrăgea atenția socioloogul albaiulian încă din 18 februarie 2025.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI