Ce NU ai voie să faci în Săptămâna Mare: Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor, înainte de Paștele 2025

Ce NU ai voie să faci în Săptămâna Mare: Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor, înainte de Paștele 2025

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor reprezintă ultima etapă din Postul Paștelui 2025 și poartă o însemnătate profundă în tradiția ortodoxă. Această perioadă sacră este dedicată comemorării ultimelor zile din viața pământească a lui Iisus Hristos, culminând cu Răstignirea și Învierea Sa.

În fiecare zi a Săptămânii Mari, credincioșii ortodocși participă la slujbe speciale numite Denii, care rememorează evenimentele cruciale petrecute în ultimele momente ale vieții Mântuitorului.

Principalele momente evocate în Săptămâna Mare includ Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile), Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani, trădarea lui Iuda, judecata lui Iisus, Răstignirea pe Cruce și punerea în mormânt. În tradiția ortodoxă, această săptămână este o perioadă de post aspru, rugăciune intensă și introspecție spirituală. Credincioșii sunt îndemnați să-și intensifice eforturile de purificare sufletească, prin spovedanie, împărtășanie și fapte bune, pregătindu-se astfel pentru miracolul Învierii.

Miercurea Mare marchează începutul zilelor în care lista de activități pe care le poți face se restrânge. Tradiția recomandă evitarea spălatului rufelor. Această zi amintește de momentul trădării lui Iuda, iar activitățile gospodărești sunt reduse, lăsând loc pentru rugăciune și liniște. Se spune că cine spală rufe în această zi riscă să atragă ghinionul sau necazurile asupra casei sale.

Citește și: Când se spală rufe în Săptămâna Mare: Activitățile casnice, permise doar în anumite zile din Săptămâna Luminată. Ce spun preoții

Joia Mare din Săptămâna Patimilor – obiceiuri și interdicții

Pe măsură ce Săptămâna Mare avansează, fiecare zi capătă o semnificație aparte, iar Joia Mare, sau Joia Patimilor, ocupă un loc special în această perioadă sacră. În această zi se comemorează patru evenimente semnificative din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul pătimirilor lui Hristos. Conform tradiției ortodoxe, Joia Mare este însoțită de o serie de obiceiuri și interdicții menite să pregătească sufletele credincioșilor pentru momentul Învierii.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este vopsirea ouălor roșii, simbol al sângelui lui Hristos și al vieții veșnice. De asemenea, în această zi se face curățenie generală în casă, pentru a întâmpina Paștele cu locuința purificată. Credincioșii participă la Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă specială în care se citesc pasaje despre patimile lui Hristos.

În ceea ce privește interdicțiile, în Joia Mare nu se spală rufe și nu se coase, pentru a evita atragerea ghinionului. Se spune că nu este bine să dormi în această zi, deoarece vei fi leneș tot anul. Un obicei specific este aprinderea focurilor pentru morți în curtea casei sau în cimitir, existând credința că în această zi sufletele celor adormiți vizitează vechile lor locuințe. În unele zone persistă și tradiția „nunții urzicilor” – se consideră că din această zi urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de mâncat.

Ce nu se face în Vinerea Mare – tradiții și superstiții

Odată cu trecerea Joii Mari, credincioșii se pregătesc pentru cea mai solemnă zi a Săptămânii Patimilor – Vinerea Mare, sau Vinerea Patimilor. Aceasta reprezintă punctul culminant al Săptămânii Mari pentru creștinii ortodocși. În această zi solemnă se comemorează răstignirea și moartea Mântuitorului Iisus Hristos, fiind o perioadă de doliu, reculegere și post aspru. Numeroase tradiții și superstiții înconjoară această zi, toate având rolul de a sublinia importanța momentului și de a-i ghida pe credincioși către o reflecție spirituală profundă.

În primul rând, Vinerea Mare este o zi de odihnă și rugăciune, în care credincioșii evită orice muncă fizică sau activități gospodărești. Nu se spală și nu se pun rufe la uscat, existând credința că acestea vor aduce necazuri asupra casei. Se evită consumul de alcool și organizarea petrecerilor, Vinerea Mare fiind incompatibilă cu distracția și veselia.

În privința alimentației, mulți credincioși țin post negru, abținându-se complet de la mâncare și băutură până după slujba Prohodului. Nu se sacrifică animale în această zi, iar dacă este nevoie de carne pentru masa de Paște, animalele trebuie sacrificate în zilele anterioare. De asemenea, se evită cusutul și lucrul cu obiecte ascuțite precum ace sau cuțite.

O credință populară spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor și mănos. Se mai crede că cei care se scufundă de trei ori în apă rece în această zi vor fi feriți de boli tot anul. Deși multe dintre aceste tradiții și superstiții nu au o bază biblică directă, ele fac parte din cultura populară și sunt respectate de mulți credincioși ca o modalitate de a cinsti memoria suferinței lui Hristos și de a se pregăti spiritual pentru sărbătoarea Învierii.

Reguli pentru spălatul rufelor în Săptămâna Mare

În contextul tradițiilor și interdicțiilor specifice Săptămânii Mari, spălatul rufelor ocupă un loc aparte, fiind supus unor reguli pe care mulți credincioși ortodocși aleg să le respecte. Aceste practici sunt considerate o formă de cinstire a patimilor lui Hristos și de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Învierii. Chiar dacă nu sunt impuse oficial de Biserică, multe gospodine țin cont de aceste tradiții populare transmise din generație în generație.

Primele zile ale săptămânii, luni și marți, permit spălatul rufelor fără restricții. Aceste zile sunt dedicate curățeniei generale în gospodărie, în pregătirea pentru Paște. Însă, începând cu Miercurea Mare, spălatul rufelor este evitat până după slujba de Înviere. Se consideră că această activitate în zilele de doliu ar putea aduce ghinion și necazuri în casă.

Joia Mare și Vinerea Mare sunt zile în care spălatul rufelor este strict interzis. Aceste zile sunt dedicate comemorării Cinei celei de Taină și Răstignirii lui Iisus, fiind momente de reculegere și rugăciune. În Sâmbăta Mare se fac ultimele pregătiri pentru Paște, dar spălatul rufelor rămâne suspendat. Această zi este dedicată pregătirii bucatelor tradiționale și așteptării în liniște a momentului Învierii. Spălatul rufelor poate fi reluat după slujba de Înviere din noaptea de sâmbătă spre duminică, marcând astfel începutul unei noi perioade de purificare și reînnoire spirituală.

Alte interdicții și obiceiuri importante în Săptămâna Patimilor

Pe lângă regulile specifice pentru spălatul rufelor, Săptămâna Mare este însoțită de o serie de alte interdicții și obiceiuri care ghidează credincioșii ortodocși în pregătirea lor spirituală pentru Învierea Domnului. Aceste tradiții au rolul de a-i ajuta pe credincioși să se concentreze asupra semnificației profunde a momentului și să se pregătească cu smerenie pentru marea sărbătoare a Învierii.

În privința alimentației, postul devine mai aspru în această perioadă. Se evită consumul de carne, ouă sau lactate, iar mulți credincioși aleg să mănânce doar o dată pe zi, seara. Petrecerile, distracțiile și consumul de alcool sunt evitate, mai ales în Joia și Vinerea Mare. În Vinerea Mare nu se gătesc preparate pentru Paște și nu se vopsesc ouă, aceste activități fiind permise joi sau sâmbătă. De asemenea, se evită lucrul pământului și folosirea uneltelor ascuțite în ultimele zile ale săptămânii.

În ceea ce privește obiceiurile, curățenia generală a casei și gospodăriei este recomandată, fiind de obicei finalizată până joi. Se pregătesc hainele noi pentru sărbătoare și se vopsesc ouăle roșii în Joia Mare. Sâmbăta Mare este dedicată pregătirii cozonacului și a pașcei. Un obicei important este participarea la slujbele specifice numite Denii, iar punctul culminant îl reprezintă participarea la slujba de Înviere în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Prin respectarea acestor tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare, credincioșii își îndreaptă gândurile și acțiunile către semnificația profundă a acestei perioade sacre. Astfel, ei se pregătesc sufletește pentru a primi cu bucurie și înțelegere mesajul Învierii Domnului, reînnoind legătura lor spirituală și celebrând miracolul vieții veșnice promis prin sacrificiul lui Hristos.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI