Cazanul grecesc

    Suntem de câţiva ani buni în Uniunea Europeană şi ca atare viaţa şi viitorul nostru sunt, vrând-nevrând, legate indisolubil de evoluţia acesteia în întregul său. Nici nu s-au încheiat bine alegerile locale din ţara noastră, în care românii s-au prezentat la vot cu mai multă responsabilitate pentru viitorul lor şi al comunităţilor din care fac parte, că au trebuit să privească cu îngrijorare spre o altă zonă a Europei, Grecia, în care duminică s-a desfăşurat un nou tur al alegerilor generale. Pericolul mare îl reprezenta de această dată posibilitatea de a ajunge la putere formaţiunea de extremă stânga Syriza, ai cărei lideri au declarat răspicat că, dacă vor ajunge la putere, vor anula memorandumul şi acordurile cu FMI şi Uniunea Europeană, existând astfel marele pericol ca zona UE să fie puternic afectată ca urmare a deprecierii serioase a monedei euro şi nu numai. „Memorandumul falimentului nostru va deveni istorie de luni”- promitea liderul acestei formaţiuni, Alexis Tsipras, la mitingurile organizate cu câteva zile înainte de alegeri, la care au participat zeci de mii de greci, referindu-se desigur la acordul de salvare a Greciei cu FMI şi la ajutorul primit de la acesta, în valoare de 130 de miliarde de euro. Syriza transmitea totodată avertismente şi către Uniunea Europeană de genul „Bruxelles, aşteaptă-ne, venim luni să negociem drepturile grecilor şi să anulăm planul de salvare!”.
Ei bine, deşi şi în alegerile de duminică s-a înregistrat un scor foarte strâns, întreaga Europă răsuflă acum uşurată deoarece, după numărarea a 99,84 la sută din voturi, Partidul Noua Democraţie, pro-european, a obţinut în cele din urmă primul loc (cu 29,66 la sută – 129 locuri în parlament) precum şi bonusul de încă 50 de locuri în parlament. Ca atare, cu locurile obţinute şi de formaţiunea politică PASOK (socialiştii pro-europeni), Grecia speră că va putea în cele din urmă să formeze o coaliţie de guvernare care să menţină ţara în zona Euro şi să continue astfel programul de reforme convenit cu UE şi FMI. Liderul formaţiuni Noua Democraţie, Antonis Samaras, deşi i-a acuzat dur pe rivalii din Syriza că au în plan renunţarea la acordul cu creditorii internaţionali şi că ar duce astfel ţara în colaps, şi-a exprimat şi el totuşi speranţa chiar şi într-o renegociere a planului de austeritate. Totuşi dacă formaţiunea de extremă stângă ajungea la putere, pericolul era foarte mare, îndeosebi pentru poporul grec, dar deopotrivă şi pentru ţările din Uniunea Europeană. Aşa după cum se ştie, Grecia a rămas mult în urmă în privinţa aplicării programului de austeritate. Iar dacă până la ora actuală a avut în Germania, cea mai puternică ţară europeană din punct de vedere economic, un susţinător aprope necondiţionat în susţinerea financiară din partea UE precum şi în aplicarea unor programe de redresare economică, de aici încolo aceasta nu mai pare dispusă la compromisuri. Astfel, cancelarul Angela Merkel a reafirmat zilele trecute că de aici încolo Grecia trebuie să respecte cu stricteţe toate angajamentele luate prin memorandum, nefiind posibilă o renegociere a acestuia. Această poziţie a cancelarului Merkel este tot mai mult forţată de poporul german, care nu mai este dispus să finanţeze unele state europene care încurajează nemunca, înregistrând deficite şi datorii publice foarte mari. Iată, spre exemplu, ce se spune într-o scrisoare adresată poporului grec sâmbătă, cu doar o zi înaintea alegerilor, de ziarul german Bild în cadrul unui articol intitulat „Grecia alege. Europa tremură”: „Dragi greci, sunteţi un popor mândru, o ţară mândră. Mâine dimineaţă vă alegeţi Parlamentul. În bancomatele voastre mai sunt euro, pentru că noi, germanii, împreună cu celelalte ţări din zona euro, îi punem acolo. Un lucru să fie clar: dacă alegeţi acum partide care vor să meargă împotriva austerităţii şi reformei, împotriva înţelegerilor, noi nu vom mai plăti. Aveţi de ales între logica dureroasă şi un dezastru complet. Or noi ne temem că încă nu înţelegeţi asta”, au concluzionat cu năduf nemţii.
Aşadar, ce a fost şi ce este în joc? Pe scurt, supravieţuirea Greciei în zona euro, supravieţuirea euro şi supravieţuirea Uniunii Europene. Dacă formaţiunea de extremă stânga Syriza ajungea la putere, atunci tot planul construit până acum de salvare a Greciei ar fi putut cădea, iar Grecia ar fi fost forţată astfel să iasă din zona euro şi să revină la drahmă. Bineînţeles cu pierderi inimaginabile şi ale zonei euro pe bursele financiare, în sistemul bancar şi nu numai. Deocamdată, pentru câteva zile, relativ, este pace sub măslini. Până când? Nu se ştie. Asta deoarece, ţara este ca un „cazan sub presiune”, iar grecii din forţele extremiste de stânga au anunţat noi valuri de proteste…

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI