Cât de eficient este vaccinul anti-COVID împotriva noii tulpini SARS-CoV-2. Precizările Guvernului României

Odată cu identificarea unei noi tulpini a virusului SARS-CoV-2 în Regatul Unit, s-a pus problema eficacității vaccinurilor dezvoltate până în acest moment.

Iată câteva clarificări în acest sens.

Vaccinurile recent dezvoltate au ca țintă proteina Spike a noului coronavirus, glicoproteină de suprafață a virusului, capabilă să declanșeze un răspuns imun. Aceasta este responsabilă de pătrunderea virusului în celulele umane (și, implicit, declanșarea infecției), prin legarea la receptori specifici care sunt localizați la nivelul tractului respirator și tractului gastrointestinal. Proteina Spike se leagă la acești receptori printr-o regiune denumită domeniu de legare a receptorului. Sistemul imun recunoaște proteina Spike ca fiind străină – similar momentului în care virusul pătrunde în organism și atunci când ea este produsă postvaccinal – și declanșează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi.

CITEȘTE ȘI: Vaccinarea anti-COVID va începe în județul Alba cel mai probabil de săptămâna viitoare! Declarațiile lui Alexandru Sinea, directorul DSP Alba

S-a demonstrat că anticorpii produși în urma infecției naturale cu virusul SARS-CoV-2 recunosc multe regiuni ale proteinei de suprafață a virusului (proteina Spike). Într-adevăr, modificarea acestor regiuni din cauza mutațiilor ar putea conduce la scăderea eficienței anticorpilor (fie ei produși în urma infecției naturale sau în urma vaccinării). Dar, pentru ca acest lucru să se realizeze, ar fi necesară acumularea unui număr mare de mutații astfel încât să fie eliminată complet protecția conferită, iar acest fenomen ar dura o perioadă lungă de timp, luând în considerare rata de mutație a virusului.

CITEȘTE ȘI: Ce senzație se simte atunci când vaccinul anti-COVID este administrat. Ce au declarat medicii români imunizați astăzi

Pe termen lung, această posibilitate nu poate fi în totalitate exclusă. Cu toate acestea, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, nu ar fi necesară reluarea întregului proces de dezvoltare a vaccinurilor, ci doar adaptarea periodică a acestora la tulpinile circulante. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă vaccinarea antigripală, pentru care recomandarea tulpinilor ce urmează a fi incluse în vaccin pentru fiecare sezon se schimbă anual, iar vaccinul este produs, testat și administrat într-un interval de doar câteva luni.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI