Cât ar putea crește euro dacă România va fi retrogradată la „junk”. Profesorul Cristian Păun: ,,Ne va sărăci brusc, ne va întoarce înapoi cu bunăstarea undeva cu zece ani”

Cât ar putea crește euro dacă România va fi retrogradată la „junk”. Profesorul Cristian Păun: ,,Ne va sărăci brusc, ne va întoarce înapoi cu bunăstarea undeva cu zece ani”

Moneda Euro ar putea depăși pragul de 6 lei dacă România va fi retrogradată la „junk”, nerecomandată investițiilor, a avertizat profesorul de economie Cristian Păun joi, 24 septembrie 2026, într-o intervenție la Digi24. El susține că un asemenea scenariu ar provoca o creștere bruscă a cursului și a dobânzilor, ar scumpi ratele și ar putea determina ieșiri de capital și pierderi de locuri de muncă.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care leul a ajuns la un nou minim istoric față de euro, iar agenția Standard & Poor’s urmează să anunțe, pe 2 octombrie, verdictul privind ratingul suveran al României.

Dacă în decembrie 2025 erau necesari 5.099 de lei pentru cumpărarea a 1.000 de euro, în septembrie suma a ajuns la aproximativ 5.279 de lei, cu 180 de lei mai mult. În cazul unei chirii de 500 de euro, diferența este de aproximativ 90 de lei pe lună. Pentru o mașină de 30.000 de euro, deprecierea leului înseamnă un cost suplimentar de peste 5.400 de lei, iar pentru un apartament de 100.000 de euro diferența depășește 18.000 de lei. La un credit de 100.000 de euro contractat pe 25 de ani, rata calculată în lei ar fi crescut cu aproximativ 123 de lei lunar, respectiv cu aproape 1.500 de lei pe an.

Întrebat ce pot face oamenii pentru a se proteja, Cristian Păun a recomandat diversificarea economiilor. „Rapid și pe termen scurt ar fi, ca idee, să încercăm să ne diversificăm economisirile. O parte dintre economii să le ținem în lei, pentru plăți curente sau neprevăzute, iar economiile de care nu avem nevoie imediat să le păstrăm și în altceva, astfel încât, atunci când apare această depreciere, să fim mai protejați”, a explicat profesorul de economie.

Păun: Perspectiva intrării în „junk” ar trebui să le dea fiori politicienilor

Cristian Păun a arătat că deprecierea înregistrată până acum este redusă în comparație cu cea care s-ar putea produce dacă România își pierde calificativul recomandat investițiilor. „Vorbim de o creștere a cursului, în perioada analizată, de la aproximativ 5,1 lei la 5,3 lei. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă intrăm în «junk».

Creșterea estimată ar fi de la 5,3 lei, cât avem acum, până la peste 6 lei. Ar fi o creștere bruscă și foarte importantă, care ne va sărăci brusc, ne va întoarce înapoi cu bunăstarea undeva cu zece ani și vom recupera foarte greu această prăbușire”, a avertizat el.

Profesorul consideră că evitarea retrogradării trebuie să fie o prioritate pentru autorități, însă România are nevoie și de o strategie pe termen lung pentru reducerea riscurilor economice: „Trebuie să facem tot posibilul ca, în aceste momente, să evităm «junk»-ul. Și nu doar acum, când avem această evaluare.

Trebuie să avem o strategie pe termen mediu și lung, astfel încât să ne îmbunătățim semnificativ riscul de țară, dar și poziția în clasamentele privind libertatea economică, statul de drept, corupția și birocrația. Perspectiva de a intra în «junk» ar trebui să le dea fiori reali tuturor politicienilor. Noi plătim oalele sparte, dar și ei vor avea un cost electoral imens dacă împing România în «junk»”.

Rate mai mari și locuri de muncă puse în pericol

O eventuală retrogradare ar afecta atât costurile suportate de populație, cât și capacitatea statului de a se finanța, a mai explicat profesorul. „Într-o primă fază va sări cursul de schimb și vor sări dobânzile. Rata va crește nu doar pentru că se majorează cursul, ci și pentru că vor crește dobânzile.

România va trebui să se reorienteze mult mai mult spre piața internă pentru a-și plăti datoriile externe. Gândiți-vă ce înseamnă ieșirea investițiilor străine din România: pierderi de locuri de muncă. Românului, pe lângă faptul că i se scumpește rata, începe să-i apară și un risc foarte mare să-și piardă locul de muncă.

În România, multinaționalele și capitalul străin, care vor fi primele afectate, dau de lucru în momentul de față la peste un milion de români”, a avertizat acesta.

Fitch și Moody’s au menținut în această vară ratingul României în categoria recomandată investițiilor, însă ambele evaluări au rămas la limita inferioară, cu perspectivă negativă. În cazul S&P, calificativul BBB- este, de asemenea, ultima treaptă înaintea categoriei speculative.

O retrogradare cu o singură treaptă ar plasa ratingul țării în „junk”. Verdictul agenției este așteptat pe 2 octombrie.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News