Casa de Cultură Zlatna se deteriorează văzând cu ochii – Constructorul a dat cultura pe autostradă
Aşa arată acum clădirea Casei de Cultură “Avram Iancu” din Zlatna. Anul trecut a fost organizată licitaţia pentru proiectul “Reabilitare şi modernizare Casă de Cultură “Avram Iancu” Zlatna”, proiect finanţat prin Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale. Proiectul, întocmit în 2008 de Primăria Zlatna şi depus la MEC – Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale a fost evaluat la 1.910.000 lei.
Licitaţia organizată de Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale a fost câştigată în 2011 de o firmă din Abrud care urma să reabiliteze clădirea casei de cultură, în suprafaţă construită de 499 mp, o anexă în suprafaţă construită de 68 mp, zidul de sprijin în curtea interioară şi lucrări pentru asigurarea utilităţilor.
În clădirea renovată a Casei de Cultură „Avram Iancu” urmau să fie amenajate, conform proiectului, un centru de consultanţă şi promovare a activităţii turistice, o sală de spectacole, săli cu destinaţia muzeu, săli pentru petrecerea timpului liber. Investiţia ar fi atras crearea a 18 locuri de muncă permanente şi cel puţin 10 cu caracter temporar. Conform proiectului depus de Primăria Zlatna la MEC-ARDDZI, a fost estimat că numărul utilizatorilor acestei case de cultură nou renovate ar fi crescut de la 150 de cetăţeni/lună la 2000 de cetăţeni/lună.
Aceasta a fost intenţia Primăriei Zlatna care a rămas doar la stadiul de intenţie după ce câştigătorul licitaţiei şi executantul lucrării a abandonat această misiune în favoarea unui contract, mai bun se pare, pentru autostradă. Pentru că a fost îndepărtat acoperişul clădirii şi lăsat aşa, iarna 2012-2013 a poposit toată – cu intemperii, îngheţ-dezgheţ – în încăperile casei de cultură. Primarul oraşului Zlatna, Silviu Ponoran, a declarat că administraţia locală este obligată să facă acum un nou efort financiar şi să aloce bani măcar pentru acoperirea cu ţiglă a acestei case.
Casa de Cultură “Avram Iancu” a fost amplasată într-o clădire de patrimoniu – Conacul Kendeffi – Hortvath, a cărui piatră de temelie s-a pus la sfârşitul secolului al XVIII- lea, conac ce ulterior a fost refăcut de demnitarul maghiar Lukacs Bella.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
18 ianuarie 1821: Începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluție care a marcat sfârșitul domniilor fanariote
18 ianuarie 1821: Începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluție care a marcat sfârșitul domniilor fanariote La începutul secolului al XIX-lea, sub influența Revoluției Franceze și prin intermediul cuceririlor napoleoniene, se răspândesc în Europa noile concepții politice care propovăduiau dreptatea și egalitatea socială și dreptul la autodeterminare al popoarelor asuprite. Înfrângerea lui Napoleon la Waterloo, la […]