Care este diferența dintre tomograf și RMN? Ce trebuie să știi înainte să faci oricare dintre cele două investigații

Care este diferența dintre tomograf și RMN? Ce trebuie să știi înainte să faci oricare dintre cele două investigații

Tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN) sunt două metode de diagnostic imagistic avansate, furnizând informații precise și imagini detaliate ale structurilor interne ale corpului.

CT-ul este o procedură care combină raze X (radiații ionizante) cu tehnologia computerizată pentru a crea imagini detaliate și secționale ale organelor și țesuturilor interne. Această investigație oferă imagini 3D și se realizează într-un aparat circular. Pacientul stă nemișcat pe o masă medicală, iar aparatul rotește în jurul corpului pentru a captura imagini din diferite unghiuri. Informațiile sunt apoi prelucrate de un computer tomograf pentru a crea o imagine tridimensională. CT-ul poate fi folosit pentru a detecta formațiuni anormale, trombi, fracturi osoase severe, leziuni și hemoragii interne, afecțiuni pulmonare, și pentru a ghida intervenții chirurgicale sau radioterapie. Uneori, poate fi necesară utilizarea unui agent de contrast pentru a evidenția anumite țesuturi sau leziuni. Această procedură este rapidă, durând aproximativ 30 de minute, și, deși implică radiații ionizante, riscurile sunt minime.

Pe de altă parte, RMN-ul este o metodă imagistică modernă care utilizează un câmp magnetic și unde radio pentru a obține imagini ale țesuturilor interne. Pacientul este așezat pe o masă medicală și introdus într-un aparat de dimensiuni mari, care are forma unui tunel deschis la capete. Aparatul este prevăzut cu magneți puternici. Această procedură este nedureroasă, dar poate fi zgomotoasă, de aceea pacienților li se pot oferi căști pentru a diminua sunetul. RMN-ul nu implică radiații ionizante și nu prezintă riscuri semnificative. Acesta poate fi folosit pentru a detecta anevrisme, leziuni cerebrale, scleroză multiplă, afecțiuni ale măduvei spinării, infecții osoase, tumori ale oaselor și țesuturilor moi, afecțiuni cardiace, afecțiuni la nivelul ochilor și urechii interne, obstrucții ale vaselor de sânge, și multe altele.

Ambele proceduri pot explora aproape orice zonă a corpului, iar alegerea între ele depinde de simptomele și nevoile pacientului, precum și de indicațiile medicului specialist.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI