Carantina a salvat peste 800 de vieți în Europa, datorită faptului că nivelul poluării a scăzut: STUDIU
Carantina a salvat peste 800 de vieți în Europa, datorită faptului că nivelul poluării a scăzut: STUDIU
Peste 800 de vieți au fost salvate în Europa datorită faptului că nivelul poluării a scăzut, iar calitatea aerului a crescut, în timpul primelor carantine impuse în pandemie, conform unui studiu condus de experți de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, citat de The Guardian. Londra și Paris se numără printre orașele cu cel mai mare număr de decese evitate datorită poluării mai scăzute din prima parte a crizei COVID.
Cercetătorii au remarcat că închiderea unor domenii de activitate și a școlilor a redus nivelul de poluare a aerului prin diminuarea traficului. Mai puține mașini pe stradă = mai puțin dioxid de azot care poluează aerul. Orașele spaniole, franceze și italiene au înregistrat cele mai mari scăderi, de 50% până la 60% în timpul perioadei de carantină.
Deși s-au constatat scăderi puternice ale dioxidul de azot, a existat o scădere mai mică a nivelurilor de particule fine (PM 2,5 și PM 10), care sunt produse și din surse naturale, cum ar fi incendiile și praful, dar și a altor emisii poluante.
„Carantina din timpul primului val al pandemiei de COVID a creat costuri imense de sănătate și sociale. Cu toate acestea, a oferit condiții unice pentru a investiga efectele potențiale ale politicilor stricte de reducere a nivelurilor de poluare în zonele urbane”, a declarat Antonio Gasparrini, profesor de biostatistică și epidemiologie și autor principal al studiului.
„Acest experiment natural ne-a oferit o imagine asupra modului în care calitatea aerului poate fi îmbunătățită prin măsuri drastice de sănătate publică și care ar fi dificil de implementat în vremuri normale. Informațiile pot fi importante pentru a concepe politici eficiente pentru a aborda problema poluării în orașele noastre”, mai subliniază profesorul.
Peste 800 de vieți au fost salvate în Europa la începutul pandemiei, datorită faptului că lockdown-urile au dus la o primenire a aerului din marile orașe, arată studiul.
Cercetarea, publicată în revista Natures Scientific Reports, a fost finanțată de Centrul European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu, în numele Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus. Acesta a comparat politicile guvernamentale din cele 47 de orașe europene din februarie până în iulie 2020 și a estimat modificările nivelurilor de poluare și ale numărului de decese.
Sursa: libertatea.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Economistul Radu Georgescu: România a plătit, în primele 4 luni din 2026, dobânzi în valoare de 23,6 miliarde de lei. O creștere cu 16% față de 2025
Economistul Radu Georgescu: România a plătit, în primele 4 luni din 2026, dobânzi în valoare de 23,6 miliarde de lei. O creștere cu 16% față de 2025 Economistul Radu Georgescu avertizează că economia globală intră într-o perioadă tensionată, marcată de creșterea dobânzilor și de presiuni în ceea ce privește inflația tot mai mari. Potrivit economistului, […]
31 mai 2026 | Vânt puternic și furtuni în mai multe regiuni ale României: Meteorologii au emis o nouă informare meteo
31 mai 2026 | Vânt puternic și furtuni în mai multe regiuni ale României: Meteorologii au emis o nouă informare meteo Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteorologică și o atenționare Cod Galben valabile duminică, 31 mai, în intervalul orar 10:00 – 21:00, vizând intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică și cantități importante de […]
Profesorii cu vechime de peste 25 de ani ar putea preda mai puține ore fără să piardă bani. Reducerea normei, aplicată și cadrelor didactice tinere cu performanță educațională
Profesorii cu vechime de peste 25 de ani ar putea preda mai puține ore fără să piardă bani. Reducerea normei, aplicată și cadrelor didactice tinere cu performanță educațională Profesorii din România, cu o vechime de peste 25 de ani la catedră și gradul didactic I, ar putea beneficia din nou de reducerea normei de predare […]