Carantina a salvat peste 800 de vieți în Europa, datorită faptului că nivelul poluării a scăzut: STUDIU
Carantina a salvat peste 800 de vieți în Europa, datorită faptului că nivelul poluării a scăzut: STUDIU
Peste 800 de vieți au fost salvate în Europa datorită faptului că nivelul poluării a scăzut, iar calitatea aerului a crescut, în timpul primelor carantine impuse în pandemie, conform unui studiu condus de experți de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, citat de The Guardian. Londra și Paris se numără printre orașele cu cel mai mare număr de decese evitate datorită poluării mai scăzute din prima parte a crizei COVID.
Cercetătorii au remarcat că închiderea unor domenii de activitate și a școlilor a redus nivelul de poluare a aerului prin diminuarea traficului. Mai puține mașini pe stradă = mai puțin dioxid de azot care poluează aerul. Orașele spaniole, franceze și italiene au înregistrat cele mai mari scăderi, de 50% până la 60% în timpul perioadei de carantină.
Deși s-au constatat scăderi puternice ale dioxidul de azot, a existat o scădere mai mică a nivelurilor de particule fine (PM 2,5 și PM 10), care sunt produse și din surse naturale, cum ar fi incendiile și praful, dar și a altor emisii poluante.
„Carantina din timpul primului val al pandemiei de COVID a creat costuri imense de sănătate și sociale. Cu toate acestea, a oferit condiții unice pentru a investiga efectele potențiale ale politicilor stricte de reducere a nivelurilor de poluare în zonele urbane”, a declarat Antonio Gasparrini, profesor de biostatistică și epidemiologie și autor principal al studiului.
„Acest experiment natural ne-a oferit o imagine asupra modului în care calitatea aerului poate fi îmbunătățită prin măsuri drastice de sănătate publică și care ar fi dificil de implementat în vremuri normale. Informațiile pot fi importante pentru a concepe politici eficiente pentru a aborda problema poluării în orașele noastre”, mai subliniază profesorul.
Peste 800 de vieți au fost salvate în Europa la începutul pandemiei, datorită faptului că lockdown-urile au dus la o primenire a aerului din marile orașe, arată studiul.
Cercetarea, publicată în revista Natures Scientific Reports, a fost finanțată de Centrul European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu, în numele Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus. Acesta a comparat politicile guvernamentale din cele 47 de orașe europene din februarie până în iulie 2020 și a estimat modificările nivelurilor de poluare și ale numărului de decese.
Sursa: libertatea.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Câte zile libere mai sunt până la sfârșitul anului: Când începe minivacanța din noiembrie 2026 și ce angajați vor beneficia de un weekend prelungit
Câte zile libere mai sunt până la sfârșitul anului: Când începe minivacanța din noiembrie 2026 și ce angajați vor beneficia de un weekend prelungit Angajații din România, care lucrează cu program de luni până vineri, vor beneficia de patru zile libere consecutive, între 28 noiembrie și 1 decembrie 2026. Excepțiae fac cei care lucrează în […]
Semnal de alarmă tras de un cunoscut economist: „România ajunge pe ultimul loc în UE la salariul mediu net”
Semnal de alarmă tras de un cunoscut economist: „România ajunge pe ultimul loc în UE la salariul mediu net” Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra mai multor evoluții economice recente pe care le consideră îngrijorătoare pentru România, printr-o postare publicată pe o rețea de socializare, astăzi, 3 noiembrie 2026. Acesta susține că România ar fi […]
Video | Surparea de pe autostrada A10 Sebeș-Turda: Lucrări preliminare pentru „remedierea degradărilor”
Surparea de pe autostrada A10 Sebeș-Turda: Lucrări preliminare pentru „remedierea degradărilor” Au început lucrările pregătitoare pentru remedierea degradărilor de pe A10, Sebeș–Turda, a anunțat marți, 3 noiembrie 2026, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „În baza expertizelor tehnice efectuate, au fost stabilite lucrări de consolidare a terenului și de remediere definitivă a degradărilor […]
