Carantina a salvat peste 800 de vieți în Europa, datorită faptului că nivelul poluării a scăzut: STUDIU
Carantina a salvat peste 800 de vieți în Europa, datorită faptului că nivelul poluării a scăzut: STUDIU
Peste 800 de vieți au fost salvate în Europa datorită faptului că nivelul poluării a scăzut, iar calitatea aerului a crescut, în timpul primelor carantine impuse în pandemie, conform unui studiu condus de experți de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, citat de The Guardian. Londra și Paris se numără printre orașele cu cel mai mare număr de decese evitate datorită poluării mai scăzute din prima parte a crizei COVID.
Cercetătorii au remarcat că închiderea unor domenii de activitate și a școlilor a redus nivelul de poluare a aerului prin diminuarea traficului. Mai puține mașini pe stradă = mai puțin dioxid de azot care poluează aerul. Orașele spaniole, franceze și italiene au înregistrat cele mai mari scăderi, de 50% până la 60% în timpul perioadei de carantină.
Deși s-au constatat scăderi puternice ale dioxidul de azot, a existat o scădere mai mică a nivelurilor de particule fine (PM 2,5 și PM 10), care sunt produse și din surse naturale, cum ar fi incendiile și praful, dar și a altor emisii poluante.
„Carantina din timpul primului val al pandemiei de COVID a creat costuri imense de sănătate și sociale. Cu toate acestea, a oferit condiții unice pentru a investiga efectele potențiale ale politicilor stricte de reducere a nivelurilor de poluare în zonele urbane”, a declarat Antonio Gasparrini, profesor de biostatistică și epidemiologie și autor principal al studiului.
„Acest experiment natural ne-a oferit o imagine asupra modului în care calitatea aerului poate fi îmbunătățită prin măsuri drastice de sănătate publică și care ar fi dificil de implementat în vremuri normale. Informațiile pot fi importante pentru a concepe politici eficiente pentru a aborda problema poluării în orașele noastre”, mai subliniază profesorul.
Peste 800 de vieți au fost salvate în Europa la începutul pandemiei, datorită faptului că lockdown-urile au dus la o primenire a aerului din marile orașe, arată studiul.
Cercetarea, publicată în revista Natures Scientific Reports, a fost finanțată de Centrul European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu, în numele Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus. Acesta a comparat politicile guvernamentale din cele 47 de orașe europene din februarie până în iulie 2020 și a estimat modificările nivelurilor de poluare și ale numărului de decese.
Sursa: libertatea.ro
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Actualitate
Andrei Ielciu, absolvent al Colegiului Militar din Alba Iulia, admis primul la specialitatea Echipamente și sisteme electronice militare din cadrul Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I” București
Andrei Ielciu, absolvent al Colegiului Militar din Alba Iulia, admis primul la specialitatea Echipamente și sisteme electronice militare din cadrul Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I” București Andrei Ielciu, absolvent al Colegiului Militar din Alba Iulia, a fost admis primul la specialitatea Echipamente și sisteme electronice militare din cadrul Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I” București. Drumul […]
Bani pentru fermieri 2026: Guvernul suplimentează cu 94,3 milioane de lei ajutorul pentru motorină
Bani pentru fermieri 2026: Guvernul suplimentează cu 94,3 milioane de lei ajutorul pentru motorină Guvernul majorează cu 94,3 milioane de lei bugetul schemei de sprijin pentru motorina utilizată în agricultură. Măsura, aprobată la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ridică bugetul total al schemei pentru 2026 de la 620 de milioane la 714,3 milioane de […]
Șomajul în rândul tinerilor din România ajunge la 28,8%, deși rata generală e în ușoară scădere: Ultimele date transmise de INS
Șomajul în rândul tinerilor din România ajunge la 28,8%, deși rata generală e în ușoară scădere: Ultimele date transmise de INS Rata șomajului în România a coborât la 6,3% în luna iunie 2026, cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul din mai, însă șomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a […]






