Carantina a salvat peste 800 de vieți în Europa, datorită faptului că nivelul poluării a scăzut: STUDIU
Carantina a salvat peste 800 de vieți în Europa, datorită faptului că nivelul poluării a scăzut: STUDIU
Peste 800 de vieți au fost salvate în Europa datorită faptului că nivelul poluării a scăzut, iar calitatea aerului a crescut, în timpul primelor carantine impuse în pandemie, conform unui studiu condus de experți de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, citat de The Guardian. Londra și Paris se numără printre orașele cu cel mai mare număr de decese evitate datorită poluării mai scăzute din prima parte a crizei COVID.
Cercetătorii au remarcat că închiderea unor domenii de activitate și a școlilor a redus nivelul de poluare a aerului prin diminuarea traficului. Mai puține mașini pe stradă = mai puțin dioxid de azot care poluează aerul. Orașele spaniole, franceze și italiene au înregistrat cele mai mari scăderi, de 50% până la 60% în timpul perioadei de carantină.
Deși s-au constatat scăderi puternice ale dioxidul de azot, a existat o scădere mai mică a nivelurilor de particule fine (PM 2,5 și PM 10), care sunt produse și din surse naturale, cum ar fi incendiile și praful, dar și a altor emisii poluante.
„Carantina din timpul primului val al pandemiei de COVID a creat costuri imense de sănătate și sociale. Cu toate acestea, a oferit condiții unice pentru a investiga efectele potențiale ale politicilor stricte de reducere a nivelurilor de poluare în zonele urbane”, a declarat Antonio Gasparrini, profesor de biostatistică și epidemiologie și autor principal al studiului.
„Acest experiment natural ne-a oferit o imagine asupra modului în care calitatea aerului poate fi îmbunătățită prin măsuri drastice de sănătate publică și care ar fi dificil de implementat în vremuri normale. Informațiile pot fi importante pentru a concepe politici eficiente pentru a aborda problema poluării în orașele noastre”, mai subliniază profesorul.
Peste 800 de vieți au fost salvate în Europa la începutul pandemiei, datorită faptului că lockdown-urile au dus la o primenire a aerului din marile orașe, arată studiul.
Cercetarea, publicată în revista Natures Scientific Reports, a fost finanțată de Centrul European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu, în numele Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus. Acesta a comparat politicile guvernamentale din cele 47 de orașe europene din februarie până în iulie 2020 și a estimat modificările nivelurilor de poluare și ale numărului de decese.
Sursa: libertatea.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Informații noi despre cometa 3I/ATLAS: ,,Este de peste 40 de ori mai mare decât valoarea din oceanele Pământului”
Informații noi despre cometa 3I/ATLAS: ,,Este de peste 40 de ori mai mare decât valoarea din oceanele Pământului” Astronomii care au analizat o cometă interstelară cu ajutorul unui radiotelescop au obținut indicii noi despre momentul și locul formării acestui corp ceresc. Cometa, denumită 3I/ATLAS, a stârnit interes la nivel global după ce a fost observată […]
Producătorul de bunuri de curățenie Misavan, investiție de 9 milioane euro în Alba: Va construi un centru logistic în județ, care va deveni hubul principal al operaţiunilor grupului
Producătorul de bunuri de curățenie Misavan, investiție de 9 milioane euro în Alba: Va construi un centru logistic în județ, care va deveni hubul principal al operaţiunilor grupului Producătorul de bunuri de curățenie Misavan va investi 9 milioane euro în Alba prin construirea unui centru logistic în județ, care va deveni hubul principal al operaţiunilor […]
3 mai 2026 | Ziua Internațională a Libertății Presei: Ce loc ocupă România în clasament. A ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani
Ziua Internațională a Libertății Presei: Ce loc ocupă România în clasament. A ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani România a urcat pe locul 49 în clasamentul mondial al libertății presei, marcând o îmbunătățire față de anul trecut, însă situația rămâne una „problematică”. Raportul atrage atenția asupra influenței politice asupra instituțiilor […]