Campania Antibioticum: Semnal de alarmă cu privire la consumul irațional de antibiotice

Campania Antibioticum: Semnal de alarmă cu privire la consumul irațional de antibiotice

În decursul fiecărui sezon gripal și nu numai, încă ne tratăm „după ureche”, folosind antibiotice pentru simptome minore, iar mulți dintre noi o facem fără nicio recomandare de la medic. Tocmai acest abuz de antibiotice, dar mai ales administrarea acestora, fără recomandarea medicului, atrage după sine efecte secundare imediate și nedorite.

De aceea, în acest context, studenții farmaciști, din cadrul asociațiilor membre FASFR (Federația Ascociațiilor Studențiilor Farmaciști din România), trag un semnal de alarmă privind acest fenomen, prin organizarea Campaniei Naționale Antibioticum.

Principalul obiectiv al acestei campanii a fost informarea populației cu privire la antibiotice, creșterea gradului de conștientizare a riscurilor și consecințelor consumului imprudent, dar și promovarea în rândul populației a modalităților prin care putem, fiecare dintre noi, preveni acest fenomen.

Rezistența la antibiotice amenință sănătatea publică tot mai mult cu fiecare an, incluzând aspectele siguranței alimentare, dar și a dezvoltării socio-economice la nivel global. Principalii factori care alimentează acest proces sunt utilizarea excesivă și irațională a antibioticelor atât la oameni, cât și la animale, managementul deficitar al instituțiilor sanitare, dar și nerespectarea schemelor terapeutice. Astfel, boli infecțioase precum pneumonia, tuberculoza sau gonoreea au devenit tot mai greu de tratat.

România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice, as­pect evidenţiat în datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Centrul European de Prevenire şi Con­trol al Bolilor (ECDC).

Pentru a putea înțelege mai bine cauzele consumului irațional de antibiotice în România, am preluat o statistică realizată la nivel național, bazată pe răspunsurile a aproximativ 3380 de persoane chestionate. Rezultatele sunt majoritar pozitive și încurajatoare, astfel că, din rezultatele și concluziile sondajului reies următoarele:

• 86,9% nu consumă antibiotice când se simt răciți;
• doar 14,3% ar cere un antibiotic utilizat în trecut, dacă simptomele sunt similare;
• 88,3% știu că nu trebuie folosite antibioticele prescrise altei persoane cunoscute pentru o afecțiune asemănătoare;
• 86,7% știu că tratamentul trebuie oprit doar după administrarea întregii cantități prescrise, conform schemei de tratament

Astfel, se poate aprecia faptul că un mare segment al populației chestionate cunoaște principalele reguli de administrare a antibioticelor și urmează indicațiile primite de la personalul medical calificat.

Rezultate îngrijorătoare s-au obținut însă în ceea ce privește cunoașterea semnificației termenului antibiogramă și utilizarea acesteia în alegerea tratamentului. Doar 48,9% știu ce reprezintă antibiograma, iar 4 din 10 oameni nu au efectuat niciodată acest test de depistare a sensibilității agentului patogen la substanța medicamentoasă administrată.

Tinerii studenți farmaciști, ca viitori profesioniști în domeniul sănătății, doresc să tragă un semnal de alarmă față de numărul mare de consumatori de antibiotice în rândul populației din România și prescrierea acestui tip de medicamente fără a verifica dacă este într-adevăr vorba de o infecție bacteriană și fără efectuarea și consultarea antibiogramei pacientului.

Aceasta este o etapă deosebit de importantă pentru identificarea agentului patogen și a celui mai eficient și sigur tratament, atât în ceea ce privește recuperarea pacientului, dar și prevenirea rezistenței la antibiotice, oferind pacientului ocazia de a mai utiliza și în viitor acest tratament cu succes, dacă este necesar și recomandat.

Nu în ultimul rând, farmaciștii, încurajează luarea de măsuri în acest sens de către autoritățile competente, dar mai ales de către fiecare dintre noi.

Surse: fasf.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI