Calendarul creştin ortodox: Postul Paştelui din 2014, între 3 martie – 19 aprilie. Rolul Postului Mare
Conform calendarului creştin ortodox, Postul Sfintelor Paşti din anul 2014 va fi între 3 martie şi 19 aprilie. Învierea Domnului va fi prăznuită în 20 aprilie. Postul Paştelui este postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe, fiind numit şi Postul Mare.
Pastele din 2014 este prăznuit pe 20 aprilie. Pastele este sărbătoarea Învierii Domnului. Modul de calculare a datei Sfintelor Paşti s-a stabilit la primul sinod ecumenic, ţinut în anul 325 la Niceea. Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim „omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem „fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.
Postul şi rolul lui în viaţa credincioşilor
Precum bine se ştie, postul este reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Aceasta reţinere de la mâncări şi băuturi trebuie însă însoţită şi de reţinerea de la gânduri, pofte, patimi şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de post sufletesc. Postul este de origine şi instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile şi la toate popoarele.
Postul Sfintelor Paşti – felul postirii
În primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele două zile înainte de Pasti, alţii o săptămână, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.
La sfârşitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paşti a fost împărţit în postul prepascal (Postul Păresimilor) care ţinea până la Duminica Floriilor, cu o durata variabila şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post sa fie de şapte săptămâni, durata prezentă şi astăzi.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
PENSII 2026 | Câți bani în plus vor primi în acest an pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate
Câți bani în plus vor primi în acest an pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate vor primi, începând cu 1 iulie 2026, o indemnizație pentru însoțitor mai mare, fără să fie nevoie de cereri sau recalculări, scrie publicația Ziarul de Iași. În prezent, indemnizația lunară este de […]
Evenimentele astronomice ale anului 2026: Ce fenomene de pe cer se văd din România. Apus de lună eclipsată, în august
Evenimentele astronomice ale anului 2026: Ce fenomene de pe cer se văd din România Și în 2026 pe cer vor avea zeci de feniomene astronomice, multe vizibile şi din România. Pe listă se regăsesc ploi de meteori, stele căzătoare şi planete care vor străluci puternic. Rețineți că pe 28 august 2026 vom putea vedea un […]
Schimbare majoră de vreme în Europa: La Niña a început să se prăbușească. Urmează o iarnă 2026-2027 cu potențial mai mare pentru fenomene extreme
Schimbare majoră de vreme în Europa: La Niña a început să se prăbușească. Urmează o iarnă 2026-2027 cu potențial mai mare pentru fenomene extreme Schimbare majoră de vreme în Europa: La Niña începe să se destrame rapid în Pacific, iar acest lucru va schimba semnificativ tiparele meteo în Europa în lunile următoare și mai ales […]