Bugetul oraşului Cugir este plin de… speranţe

– Domnule primar Adrian Teban, ne aflăm la începutul unui nou an, care din păcate debutează sub auspiciile crizei din ultimii doi ani. Pentru început aş vrea să vă întreb cum puteţi caracteriza în câteva cuvinte anul 2010.
– În cel mai scurt mod posibil aş spune că anul 2010 a fost un an al reducerilor: de la reduceri de cheltuieli publice, reduceri de personal, până la reduceri de fonduri destinate investiţiilor. A fost un an foarte greu din punct de vedere financiar, în care nu am beneficit de nicio susţinere judeţeană sau guvernamentală, astfel că am fost nevoiţi să ne descurcăm doar cu fonduri proprii provenite din încasarea taxelor şi impozitelor locale. Din acest motiv am întâmpinat greutăţi în continuarea unor investiţii începute, precum şi în respectarea unor angajamente făcute anterior.
Pe lângă aceste probleme administrative, 2010 a adus şi o creştere a şomajului. În ultimul timp, majoritatea cetăţenilor care au venit în audienţă, ne-au solicitat sprijinul în găsirea unui loc de muncă. Chiar dacă s-au mai făcut ceva angajări la UMC şi la Fabrica de Arme, iar unii dintre agenţii economici au reuşit să reîncadreze persoanele disponibilizate la sfărşitul anului 2009, există totuşi numeroşi oameni, în special tineri, care încă nu au un loc de muncă. În Cugir şomajul continuă să fie principala problemă, iar eforturile administraţiei locale de a încuraja investiţiile în zonă rămân fără ecou în condiţiile actualelor măsuri economice şi fiscale. Sperăm ca reducerea cu 50% a impozitelor pe clădiri, datorate de firmele private, pe care administraţia locală o va aplica în anul 2011, să fie un stimul pentru mediul economic din Cugir.
Şi dacă vorbim de mediul economic, trebuie să-mi exprim regretul că localitatea noastră pierde aproximativ 400 milioane de lei pe lună ca urmare a faptului că Star Transmission Cugir şi-a extins activitatea la Sebeş şi nu la Cugir, aşa cum considerăm că ar fi trebuit să se întâmple.

– Începutul de an este un moment prielnic pentru o scurtă retrospectivă, motiv pentru care v-aş întreba care au fost şi sunt principalele realizări din anul care a trecut?
– În ciuda tuturor dificultăţilor, mă bucur că am reuşit să finalizăm modernizarea zonei centrale a oraşului, şi anume bulevardul Alexandru Sahia. Această investiţie a reprezentat un proiect pe care mi l-am propus de mai mult timp şi mă bucur că, deşi a fost un an greu, am reuşit să-l ducem la bun sfârşit. Pot spune că este una dintre cele mai importante realizări, cel puţin din două puncte de vedere: în primul rând, consider că locuitorii Cugirului merită să aibă un centru frumos amenajat care să le ofere atât confortul, cât şi plăcerea de a-şi petrece o parte din timpul lor, iar în al doilea rând, pentru că zona centrală reprezintă o carte de vizită pentru cei care ne vizitează oraşul.
O a doua mare lucrare pe care am finalizat-o este alimentarea cu apă de la Vinerea, cetăţenii de aici putând beneficia de această condiţie minimă de civilizaţie care este apa curentă. Tot în localitatea Vinerea, într-un parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba a fost creat Centrul Social Multifuncţional pentru Persoane cu Dizabilităţi care îşi va deschide porţile în luna februarie şi va funcţiona ca şi centru resursă de economie socială pentru micro-zona Cugir, adresându-se persoanelor vulnerabile şi cu handicap. De asemenea, am început reparaţia străzilor din Cindeni unde s-a introdus deja canalizarea. Am reuşit să reparăm strada Carpaţi şi să demarăm lucrările pe Ioan Budai Deleanu, care va fi finalizată în primăvară.
O altă investiţie pe care o consider extrem de benefică pentru locuitorii Cugirului este cabinetul medical şcolar pe care l-am amenajat în colaborare cu Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS) şi conducerea Şcolii cu cls. I-VIII nr. 2 Cugir. Am reorganizat şi modernizat vechiul cabinet medical şi stomatologic şcolar din cadrul instituţiei de învăţământ, de pe strada N. Bălcescu nr. 6, astfel încât să creăm condiţii optime pentru ca elevii şi preşcolarii din oraş să beneficieze de asistenţă medicală gratuită. Cu această ocazie le mulţumesc pentru sprijin şi implicare celor doi medici, dr. Ludwig Karlheinz, medic primar pediatru şi dr. Ştefan Miere, medic stomatolog.
– După afirmaţiile dumneavoastră anterioare, anul 2010 a fost unul dificil din punct de vedere economic. Din această perspectivă, care sunt cele mai mari neîmpliniri administrative ale anului pe care l-am încheiat?
– Multe dintre problemele locale au rămas nesoluţionate în condiţiile în care fondurile judeţene şi guvernamentale au cam ocolit Cugirul. Pe lângă acest aspect, iniţiativele noastre locale de accesare a fondurilor europene au cam fost blocate sau lăsate de izbelişte. După cum ştiţi, am depus un proiect pentru rapararea străzilor din Cugir, care nu sunt în cea mai bună stare, ci dimpotrivă. Acesta ar fi permis repararea a 8 străzi din localitate: strada Drăgana, 1 Mai, Avram Iancu, Mihai Viteazu, 21 Decembrie, Vasile Alecsandri, Râul Mic din Cugir şi strada Eroilor din Vinerea. Dacă putem înţelege faptul că nu avem bani la bugetul de stat, nu putem înţelege de ce aceste fonduri europene sunt blocate, de ce banilor europeni nu li se permite să se îndrepte către administraţile locale care, pe lângă faptul că ar rezolva problemele importante ale comunităţi, ar crea şi locuri de muncă în oraşul Cugir.
Tot în acest cadru vreau să amintesc şi de proiectul de reabilitare termică a şcolilor şi liceelor de la noi din oraş, precum şi de proiectul privind reabilitarea ambulatoriului din cadrul spitalului. Sunt trei proiecte la care am muncit foarte mult, dar care, din păcate, sunt blocate la Ministerul Dezvoltării de aproape doi ani de zile.
– În ceea ce priveşte viitorul, ce proiecte v-aţi propus pentru 2011?
– Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem în perioada imediat următoare se referă la menţinerea Spitalului Orăşenesc Cugir. După cum ştiţi, unitatea medicală figurează pe lista spitalelor pe care guvernul vrea să le desfinţeze. Din punctul nostru de vedere este inacceptabil faptul că cetăţenii Cugirului trebuie să plătească cu propria sănătate incapacitatea guvernanţilor de a gestiona problemele din sistemul sanitar. Tot inacceptabilă este şi modalitatea în care se ia o astfel de măsură, fără a fi consultate administraţiile locale, cele care deţin din 1 iunie 2010 managementul spitalelor. Vom face toate eforturile posibile pentru a menţine spitalul şi pentru a-l aduce pe un făgaş normal. Trebuie să vă spun că am şi stabilit o serie de lucrări de reparaţii şi vom începe cu acoperişul şi grupurile sanitare din cadrul unităţii sanitare.
Un alt proiect pe care-l vom demara anul acesta se referă la finalizarea lucrărilor de canalizare în Cindeni, modernizarea staţiei de epurare şi a staţiei de alimentare cu apă. Sunt nişte investiţii pe care le avem accesate în cadrul programului de mediu şi pentru care avem acordul Comisiei Europene.
Totodată, dorim să modernizăm baza sportivă de la fostul stadion Metalurgistul. Intrucât, pe lângă un loc de muncă, pe lângă sănătate, oamenii au nevoie şi de recreere, dorim să organizăm la stadionul vechi, aşa cum îl cunosc locuitorii, o bază sportivă orăşenească la care să aibă acces majoritatea populaţiei din oraş. Dorim să redăm stadionului frumuseţea de altădată şi mă bucur că oamenii au început să se îndrepte către sport.
– La final, v-aş ruga să ne spuneţi cu ce gânduri păşiţi în noul an?
– Cu multe speranţe. Una dintre cele mai mari este aceea de a reuşi să aducem în Cugir unul sau doi mari investitori care să îmbunătăţească considerabil mediul economic din localitate şi să crească oferta locurilor de muncă, în special pentru tinerii din oraş şi pentru cei care sunt nevoiţi să stea departe de casă, tocmai datorită acestei dificultăţi de a avea un serviciu plătit decent.
La final, doresc să le transmit locuitorilor din Cugir, Vinerea şi satele de munte un an nou cu multă sănătate şi cu puterea de a depăşi momentele dificile care se prevestesc.

Constantin PREDESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI