Brandurile Sebeşului – apreciate pe plan naţional şi european, ignorate pe plan local

Municipiul Sebeş este cel mai puternic pol economic al judeţului Alba, tradiţia industrială a burgului de odinioară având şi în zilele noastre o zestre bogată de companii dintre cele mai puternice şi performante. Spre satisfacţia şi bucuria noastră, cele mai multe dintre acestea sunt firme cu capital integral românesc, care s-au impus ca lideri ai capitalismului naţional. Între acestea strălucesc câteva societăţi comerciale ce au devenit adevărate branduri naţionale şi internaţionale.
Chiar de  la intrarea în Sebeş, venind de la Alba Iulia, pe partea stângă, te întâmpină marile şi modernele hale industriale ale firmei Alpin 57 Lux, cea mai mare fabrică de îngheţată şi mai nou de produse de patiserie şi brutărie din România. Pe patronul firmei, domnul Ioan Istrate, l-am găsit, ca de obicei, la locul său de muncă preferat, la pupitrul de comandă al unei afaceri pe care a construit-o pornind de la zero, în 1994, când a început producţia şi comerţul cu îngheţată. A investit în această afacere peste 20 de milioane de euro, bani din buzunarul propriu şi din credite bancare, fără a primi un leu din fonduri europene sau guvernamentale. A creat 480 de locuri de muncă şi cea mai mare reţea naţională de distribuţie a îngheţatei, fapt ce i-a permis să ocupe, 5 ani consecutiv, primul loc în ţară între firmele de profil şi să obţină 76 de diplome, premii şi titluri de laureat pe plan judeţean şi naţional. Faima şi renumele produselor Alpin au depăşit graniţele ţării, iar dotarea modernă a fabricii de aici şi tehnologiile noi, reţetele diversificate, bazate inclusiv pe fructele de pădure de pe Valea Sebeşului, au atras atenţia şi interesul străinilor, în special al celor care lucrează în laboratoarele de profil şi de patiserie. Aşa se face că aici şi-au făcut practica, trei ani consecutiv, studenţi din Franţa iar profesori şi specialişti francezi au venit la Sebeş să cunoască, pe viu, cum se spune, secretele renumitei fabrici de îngheţată şi a laboratoarelor de la Sebeş. Şi mai ales să-l cunoască pe minunatul om şi întreprinzător Ioan Istrate, fondatorul brandului Alpin, îngheţata cu gustul cel mai fin!
Spirit întreprinzător, mereu pus pe treabă, domnul Ioan Istrate a cumpărat şi restaurat integral faimoasa clădire Leul de Aur din centrul burgului, pe care a ridicat-o de la stadiul de ruină la acea de edificiu model pentru cum trebuie restaurat patrimoniul unui oraş. Aici funcţionează acum un complex comercial şi cultural, au loc tot felul de reuniuni ale oamenilor de afaceri în cadrul clubului Business Club, precum şi manifestări cultural-artistice şi editoriale, domnul Istrate fiind şi sponsorul multora dintre ele, un adevărat Mecena al Sebeşului. În fine, tot el a achiziţionat şi restaurat Palatul Binder, o clădire tot de patrimoniu, pe acoperişul căreia începuseră să crească bălăriile.
Există la Sebeş şi alţi oameni de afaceri români care au creat prin muncă şi inventivitate, cu mult curaj şi responsabilitate, firme puternice, de top, cu capital integral românesc. Să amintim aici firma Elis Pavaje, a domnului Elisiu Goţia, care are peste 400 de angajaţi şi care este lider naţional în producţia de pavaje, prin fabrica de la Petreşti şi prin cea de la Ploieşti.
În fine, Sebeşul se poate mândri şi cu firma Oprean, având ca obiect de activitate transportul de mărfuri intern şi internaţional, precum şi un centru autorizat de service auto şi dealer Mercedes Benz. Pe toate drumurile Europei, în Austria, Germania, Italia, Franţa sau Finlanda când vezi camioanele cu inscripţia „Oprean” parcă te simţi mândru că eşti român şi că din ţara ta vin în Europa asemenea ambasadori ai economiei naţionale, cum sunt cele peste 100 de TIR-uri ale firmei cu peste 250 de angajaţi. Anul trecut firma Oprean şi Casa Auto Sebeş au primit două distincţii internaţionale pentru performanţa şi calitatea serviciilor aferente.
Aceştia sunt oamenii, acestea sunt firmele româneşti ce duc azi fala Sebeşului în ţară şi în Europa. Şi totuşi, acasă la ei, aici la Sebeş, performanţele lor, ca şi contribuţia masivă, prin taxe şi impozite plătite la bugetul local nu sunt apreciate cum se cuvine. Recent, Consiliu Local Sebeş a refuzat să le acorde Titlul de cetăţean de onoare, deşi ei, modeşti şi discreţi, nu au cerut niciodată acest lucru. A fost ideea unor consilieri locali portocalii, în speţă a viceprimarului Adrian Bogdan de a se recunoaşte şi răsplăti valoarea unor asemenea oameni prin acordarea unui titlu de excelenţă civică, ca semn de apreciere din partea comunităţii. S-au opus însă acestui demers meritoriu chiar domnii consilieri ce aparţin unei grupări politice ce promovează liberalismul şi spiritul întreprinzător, deviza prin noi înşine sau cei care, asemenea domnului consilier Bobar, nu prea au făcut nimic în afaceri, în afară de lipitul unor afişe sau împărţitul unor căni cu ceai, pe la porţile unor companii multinaţionale. Evident că atunci când ai asemenea „performanţe”, nu poţi nici înţelege şi nici aprecia piscurile, vârfurile din jurul tău, căci gunoaiele sunt bătute de vânturi şi duse de ici de colo, de tot felul de jocuri şi interese politice infecte. Probabil că dacă domnii Istrate, Goţia şi Oprean ar fi fost şi ei lipitori de afişe şi s-ar fi implicat în politică, trecând prin toate culorile, ca şi unii dintre consilierii Sebeşului, atunci ar fi beneficiat de un titlu pe care îl meritau din plin. Oare ce ar mai trebui să facă ei pentru ca domnii consilieri să le preţuiască activitatea, faptul că românii noştri din Sebeş au printre ei asemenea întreprinzători, oameni de afaceri ce au dat capitalului autohton noi valenţe şi l-au impus pe plan naţional şi internaţional?
Nu pot să închei aceste rânduri înainte de a sublinia, ca şi om care am trăit 7 ani în Sebeş şi mi-am început activitatea aici, că am avut prilejul, de-a lungul carierei de ziarist, să-i cunosc, nu o dată, acasă la ei, pe aceşti trei patroni din Sebeş. Au început business-ul lor, de la o presă manuală de confecţionat pavaje, de la un butic de îngheţată sau de la o pasiune automobilistică. Au tras în viaţa lor, uneori şi de la gură pentru a  construi o afacere, cu dăruire, pasiune şi mai ales muncă fără preget, îndârjită, care biruie orice. Ori, tocmai cu aceasta unii consilieri locali nu sunt obişnuiţi, pentru că lipitul afişelor se practică doar din patru în patru ani! În aceste condiţii este firesc să nu înţelegi de ce merită titlul  de onoare nişte oameni care au sacrificat totul pe altarul capitalismului autohton. Cinste lor că au reuşit! L-am întrebat pe domnul Istrate ce părere are despre votul din Consiliul local (9 aleşi au votat pentru el şi tot 9 contra): „Le mulţumesc tuturor şi celor care m-au votat şi celor care nu m-au votat. Cred însă că un om adevărat şi mai ales un consilier local, trebuie să fie destul de mare să-şi recunoască greşelile, suficient de deştept ca să înveţe din ele şi îndeajuns de tare ca să le îndrepte!” Alte comentarii sunt, credem, de prisos!

Gheorghe CIUL

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI