Blajul renăscut devine din simbol al latinităţii, simbol al civilizaţiei moderne

Sub auspiciile îndrăzneţului program administrativ Blaj 2012 urbea de la confluenţa celor două Târnave se află pe un drum ascendent fără precedent stârnind admiraţia tuturor. Dovedind încă o dată că „omul sfinţeşte locul”, primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a folosit la maxim în favoarea oraşului în care s-a născut o conjunctură favorabilă la nivel local, judeţean şi naţional. Foarte important este faptul că, în premieră, tot consilierii locali indiferent de culoarea politică sunt în unanimitate de acord cu toate acţiunile ce se întreprind în folosul cetăţenilor, în ultimul an şi trei luni neexistând niciun vot contra sau vreo abţinere în tot ceea ce s-a propus pentru începerea unor lucrări care iată au transformat şi transformă în continuare Blajul. În fiecare zi proiectele fostului viceprimar se transformă în realităţi cotidiene.
În acest context mai vreau să arăt că din tot ce se derulează (unele lucrări cu termene mai lungi) reiese clar faptul că întregul colectiv implicat în domeniul investiţiilor merită aprecieri şi elogii. Pare un paradox ca acum când întreaga ţară străbate o criză prelungită, municipiul Blaj trece prin nişte transformări capitale schimbându-se pe zi ce trece aspectul urbei, astfel că pot spune fără grijă că voi greşi: un manager bun se vede în perioada de criză. Aş vrea să arăt că pentru realizarea multiplelor acţiuni edilii s-au gândit foarte bine mai întâi pentru finalizarea lucrărilor care au demarat în 2008, acestea fiind terminate în 2010 după cum urmează: lmodernizarea B-dul Republicii, strada Astra, Podul minciunilor lmodernizare strada N. Bălcescu lamenajare cartier Veza, străzi Al. Borza, I. Ionescu de la Brad, Livezilor, Sălciilor lamenajare intersecţie Aron Pumnul, Gh. Lazăr lmodernizări străzi cartierul Hula lamenajare scuar centru cultural „Iacob Mureşianu” lreparaţie capitală Centrul cultural lcanalizare şi modernizare strada Simion Bărnuţiu lamenajare zona istorică Teiul lui Eminescu şi Crucea lui Iancu lamenajare intersecţie gară – parc lmodernizare drum comunal DC 35 Blaj – Manarade lreparaţie capitală Şcoala Generală Tiur lhala produse lactate Piaţă lfinalizare program de schimbare a conductelor de apă lextindere drum zona industrială a municipiului Blaj lconsolidare podeţe Veza şi Tiur.
Aceste lucrări care s-au terminat sunt de mare importanţă pentru toţi locuitorii din municipiu şi nu numai, unele dintre ele putând fi admirate de cei care vizitează oraşul sau care pur şi simplu sunt în tranzit. Aş aminti: Centrul oraşului cu fântâni arteziene, lengendara Lupoaică cu ctitorii Romei, Remus şi Romulus – simbolul latinităţii poporului român, centul cultural Iacob Mureşianu, Teiul lui Eminescu cu o amenajare de excepţie, Crucea lui Iancu etc.
În paralel cu lucrările finalizate arătate mai sus conducerea primăriei, fiind îndeaproape sprijinită de consilierii locali, a demarat o serie de investiţii care în momentul de faţă sunt în curs de execuţie, demonstrând astfel că tot ce şi-au propus şi au promis cetăţenilor se transformă în realitate. Spicuim doar câteva mai importante: lmodernizare sistem rutier cartier Izvoarele, început în anul 2009, termen de finalizare anul 2010 lamenajare parc Avram lancu, început în anul 2010, termen de finalizare anul 2011; lamenajare Piaţa 1848 început anul 2009, termen de finalizare 2011; lmodernizare străzi urbane T. Vladimirescu şi M. Kogălniceanu, început anul 2010, termen de finalizare 2011 lcămin cultural Tiur, început anul 2009, termen de finalizare 2011 l reparaţii capitale Colegiul Naţional I.M. Clain, început anul 2010, termen de finalizare2011; lgrădiniţa cu program prelungit Câmpia Libertăţii, început anul 2008, termen de finalizare 2011 lmodernizare drum comunal Blaj-Spătac, început anul 2009, termen de finalizare 2011 lmodernizare baza sportivă Veza, început anul 2010, termen de finalizare 2011 lcentru de cazare Clubul Sportiv Blaj, început anul 2010, termen de finalizare 2011 lcentrul de zi „Prichindelul”, început anul 2010, termen de finalizare 2011 lcentru persoane cu dizabilităţi, început anul 2010, termen de finalizare 2011 lamenajare Muzeul de Istorie „Augustin Bunea”, început anul 2010, termen de finalizare 2011.
Pare neverosibil ca după atâtea realizări în primii doi ani, să se continue cu alte investiţii unele de mare amploare (Piaţa 1848, Parcul A. Iancu, etc), toate acestea parcă pentru a trezi Blajul dintr-o hibernare care a durat ani de zile. Au mai fost unele realizări şi în trecut însă sporadice şi nesemnificative. Mai vreau să scot în evidenţă că încă de la începutul mandatului noii echipe ce se află la conducerea municipiului s-a dat o mare importanţă unor lucrări de întreţinere şi reparaţie care erau inerente: lamenajare Biblioteca Şcoala Ardeleană lamenajare grădiniţa Parcul Avram lancu lasfaltare străzi: Clujului, I. Maniu, Parcului, Popa Şapcă, Piaţa 1848, T. Vladimirescu, Oituz, Cezar Boliac, Al. Papiu Ilarian, A. Mureşeanu, Gh. Sincai, M. Eminescu, V. Alecsandri, Viitorului, Ef. Murgu, Dumbrăvii, Petofi Sandor, Gh. Magheru, C.A. Rosetti, Plopilor, B. Lăutaru, Mănărade – 6 străzi, Petrisat – 4 străzi, Tiur – 9 străzi.
Prin tot ce am arătat până acum am vrut să scot în evidenţă evoluţia spectaculoasă a micii noastre urbe fără a omite că despre Blaj s-a vorbit întotdeauna, în special de la I.M. Clain încoace, în majoritatea cazurilor ieşind în evidenţă ca un centrul cultural de excepţie dar şi prin alte manifestări precum Adunarea de la 1848 când elita culturii din Transilvania şi nu numai a ţinut cu toată ardoarea ca de pe Câmpia Libertăţii din Blaj, din acest loc sfânt, românii să-şi ceară drepturile pentru ieşirea din sărăcia şi bezna în care trăiau, cerând drepturi egale cu celelalte naţiuni conlocuitoare şi în special pentru desfiinţarea iobagiei, majoritatea covărşitoare a iobagilor fiind români. Poporul acesta nu a putut fi răpus niciodată şi prin multe jertfe mereu a reînviat precum pasărea fantastică Phoenix (simbolul nemuririi) care se năştea din propria cenuşă. În decursul timpului micul nostru oraş a evoluat încontinuu printr-o serie de obiective culturale şi industriale, culminând acum la acest început de secol XXI cu adevărata explozie de renaştere datorată amplelor transformări declanşate de cei care păstoresc astăzi destinele comunităţii.
Pentru aceste frumoase realizări trebuie să scot în evidenţă ajutorul primit din partea Consiliului Judeţean Alba, personal al domnului Ion Dumitrei care printr-o conlucrare perfectă cu conducerea municipiului Blaj au fost factorii principali în realizarea acestor importante lucrări. Nu trebuie uitat nici de implicarea angajaţilor primăriei: viceprimar Liviu Basaraba, secretarul municipiului, şefii de servicii şi birouri care împreună cu toţi consilierii locali au făcut posibile aceste înfăptuiri. Despre valoarea acestor lucrări şi despre altele de o anvergură şi mai mare (centura ocolitoare a oraşului, staţia de epurare a apei, etc), într-un articol viitor care promit că o să apară în acest cotidian.
De mult simţeam nevoia de a scrie acest articol întrucât e imposibil să fii insensibil la o asemenea transformare a oraşului nostru. Acum o fac recunoscând că uneori (la început) am fost nedrept scriind negativ despre un om pe care nu l-am cunoscut îndeajuns şi care probabil şi-a spus: „lasă-l că o să se convingă singur”. Uite că acum, după mai bine de un an, m-a făcut să-mi schimb radical impresia şi să le dau dreptate celor 78 % dintre blăjenii care l-au votat. Parafrazând o veche maximă latină „calităţile unui om nu i le poate lua nimeni”, fac trimitere la Gheorghe Valentin Rotar (primarul nostru) şi la faptele pozitive ale domniei sale în evoluţia micii noastre urbe.
Gheorghe Valentin Rotar este un om care îşi conjugă toate eforturile pentru confortul semenilor săi neîmpiedicându-se de greutăţile inerente ale vremurilor pe care le străbatem, şi care se zbate cu o încăpăţânare rară ca Blajul să ajungă din nou la înălţimea „Blajului cultural” a lui I.M. Clain, P.P. Aron, S. Micu, Gh. Şincai, etc.
Ei bine, domnilor, acest om trebuie înconjurat cu toată susţinerea posibilă de către concetăţenii lui, putând astfel în curând să trăim în oraşul pe care ni-l dorim cu toţi.
Rică ROMAN, Blaj

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI