Biblioteca Națională a României: ”Manuscrisul Codex Aureus și clădirea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia nu au fost înstrăinate!”
În urma articolelor publicate în presă, în ultimele săptămâni, care conțin informații inexacte sau complet eronate privitoare la situaţia Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia și în special la manuscrisul Codex Aureus, Biblioteca Națională a României a făcut precizări, prin intermediul unui comunicat de presă.
”Biblioteca Națională a României apreciază implicarea presei şi a opiniei publice în dezbaterea privind acest obiectiv cultural de importanţă naţională, dar consideră regretabile afirmaţiile făcute de unele publicaţii şi posturi de televiziune potrivit cărora Codex Aureus se află în posesia Ungariei. Aceste afirmaţii sunt complet eronate, manuscrisul fiind păstrat în continuare, în condiţii de prezervare şi securitate, în colecţiile Bibliotecii Batthyaneum, filială a Bibliotecii Naționale a României.
Donate Provinciei Transilvania şi Bisericii Catolice de episcopul Ignatius Batthyany, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public (acces la colecţii deschis oricui era interesat). După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic si Biblioteca au rămas până la naţionalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite și de alte obligații financiare de către Statul Român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat (actuala Bibliotecă Naţională a României). Biblioteca Batthyaneum deţine colecţii de o inestimabilă valoare documentar-ştiinţifică şi bibliofilă:
– 80% din totalul de cărţi manuscrise medievale occidentale aflate în colecţiile din România (1.778 de cărţi manuscrise), între care şi Codex Aureus, cel mai vechi manuscris occidental aflat în colecţiile din țară, realizat în jurul anului 810, la comanda lui Carol cel Mare;
– 70% din totalul de incunabule aflate în România (609 incunabule);
– din cele 63.037 de cărţi înregistrate, peste 45.000 sunt cărţi vechi şi rare tipărite în Europa în secolele XVI-XVIII (parte dintre acestea se referă la istoria Transilvaniei);
– 4.598 de periodice vechi;
– un valoros fond arhivistic format din Arhiva Capitlului Romano-Catolic din Alba-Iulia şi Arhiva Conventului din Cluj-Mănăştur – aproximativ 17.163 de izvoare diplomatice privind istoria medievală a Transilvaniei;
– peste 43.000 de documente ale unor personalităţi transilvănene, ale fostului Institut şi ale Bibliotecii Battyaneum, din secolele XVIII-XX; colecţii muzeale – istorie naturală (mineralogie, botanică etc.), piese arheologice din spaţiul transilvan si european (de la Neolitic la Perioada medievală), sigilii, medalii, instrumente astronomice, obiecte de cult, tablouri, ex-librisuri etc.
Toate acestea recomandă Biblioteca Batthyaneum ca una dintre cele mai importante instituţii culturale şi documentare din Europa şi din lume, fiind frecventată de numeroşi cercetători, doctoranzi şi studenţi din ţară şi din străinătate, veniţi în stagii de cercetare. Biblioteca organizează periodic manifestări culturale şi ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională de înaltă ţinută şi are aproximativ 4.500 de vizitatori anual, între care personalităţi culturale şi politice din România şi din străinătate. Din 2012, vizitatorii se pot bucura şi de accesul la colecţiile muzeale ale Bibliotecii Batthyaneum, printr-o expoziţie permanentă.
Instituţie cu atribuţii în păstrarea şi promovarea patrimoniului documentar şi cultural românesc, conferite prin lege, Biblioteca Naţională a României face toate demersurile necesare pentru prezervarea pe mai departe a acestor surse documentare, de o valoare uriaşă, privind identitatea, istoria şi cultura românească şi europeană, precum și istoria cărţii manuscrise şi tipărite europene, de la începutul secolului al IX-lea şi până în prezent.
În spiritul şi în acord cu voinţa testamentară a fondatorului, funcţionarea Bibliotecii Batthyaneum ca filială a Bibliotecii Naționale protejează tocmai statutul de instituţie cultural-documentară de drept public, accesibilă publicului larg, asigură continuitate, caracter sistematic şi unitar activităţilor de conservare, cercetare, valorificare şi promovare a colecţiilor sale inestimabile, prin integrarea în programul aplicat tuturor documentelor din categoria colecţii speciale, prin aplicarea unor politici naţionale şi europene de digitizare şi accesibilizare prin intermediul unor cataloage şi baze de date internaţionale de prestigiu (bibliotecile digitale Manuscriptorium, Europeana etc.), asigură înscrierea într-un circuit documentar şi ştiinţific european.
Drept consecinţă, Biblioteca Națională a României mizează pe implicarea raţională, responsabilă şi activă a statului român, prin structurile sale competente şi abilitate, în găsirea unei soluţii pozitive în ceea ce priveşte statutul viitor al Bibliotecii Batthyaneum, în acord cu cele expuse mai sus”, se arată în comunicatul de presă. (Z.U.).
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Când începe școala în septembrie 2026. Data oficială și calendarul anului școlar 2026-2027
Când începe școala în luna septembrie 2026. Data oficială și calendarul anului școlar 2026-2027 Când începe școala în luna septembrie 2026? Potrivit calendarului oficial aprobat de Ministerul Educației, elevii din România revin în bănci luni, 7 septembrie 2026. Noul an școlar 2026-2027 este organizat, la fel ca în anii anteriori, pe module de învățare și […]
1 august 1917: Bătălia de la Mărăști, una dintre cele mai importante victorii ale Armatei Române în Primul Război Mondial
1 august 1917: Bătălia de la Mărăști, una dintre cele mai importante victorii ale Armatei Române în Primul Război Mondial După zile de lupte crâncene, tranșee spulberate de artilerie și atacuri la baionetă, una dintre cele mai importante victorii românești din Primul Război Mondial își încheia prima mare pagină. Bătălia de la Mărăști, desfășurată în […]
29 iulie: Sfântul Mucenic Calinic, episcopul care a ales credința în locul vieții
29 iulie: Sfântul Mucenic Calinic, episcopul care a ales credința în locul vieții 29 iulie este ziua în care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mucenic Calinic, unul dintre marii mărturisitori ai creștinismului din primele veacuri, cinstit pentru curajul cu care și-a apărat credința în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor. Născut în Cilicia, într-o familie creștină, […]