Bani mai puțini de la proprietari pentru reabilitarea termică a blocurilor: Finanţarea se va face din fonduri europene
Bani mai puțini de la proprietari pentru reabilitarea termică a blocurilor: Finanţarea se va face din fonduri europene
În cursul zilei de luni, 19 decembrie, Executivul de la București a aprobat Ordonanţa de Urgenţă cu privire la diminuarea contribuţiei financiare de la bugetele locale şi asociaţiile de proprietari destinate lucrărilor de reabilitare energetică a blocurilor de locuinţe. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe se va putea face cu mai puţini bani
„Una dintre cele mai importante decizii vizează creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, în acest sens, Guvernul aprobând, astăzi, ordonanţa de urgenţă care modifică şi completează cadrul normativ în domeniu. Practic, reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe se va putea face cu mai puţini bani de la autorităţile locale şi cu o contribuţie mult mai mică din partea asociaţiilor de proprietari. Prin acest act normativ, Guvernul a redus procentul contribuţiei financiare pe care autorităţile locale şi asociaţiile de locatari îl asumă, pentru a putea creşte numărul clădirilor reabilitate termic, dar să şi optimizeze utilizarea fondurilor europene. Practic, pentru finanţarea reabilitării termice a blocurilor, se vor putea folosi mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90%, comparativ cu cei 40%, cum era cazul până acum. Doar 5% din banii necesari reabilitării vor proveni din banii autorităţilor locale sau asociaţiilor de locatari.”, a arătat el, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.
Dan Cărbunaru a evidențiat faptul că bugetul UE destinat investiţiilor pentru eficienţa energetică a clădirilor în cadrul perioadei de programare 2021-2027 pentru Politica de coeziune este de 1,25 miliarde de euro. În același timp, intervenţiile cu privire la creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe beneficiază de o alocare financiară totală de 618 milioane de euro.
Conform notei de fundamentare al proiectului de OUG, se dorește „reglementarea unor măsuri care să conducă la creșterea numărului de clădiri renovate energetic și la utilizarea optimă a fondurilor alocate prin Politica de Coeziune pentru realizarea obiectivelor europene și naționale în domeniul eficienței energetice în clădiri”.
Autoritatea publică locală va trebui să aducă la cunoștința asociațiilor de proprietari posibilitatea finanțării activităților/ lucrărilor în noile condiții, criteriile de acces la programul de finanțare a lucrărilor de reabilitare termică, precum și cota de contribuție ce revine asociației de proprietar.
Sursa: capital.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Titularizare 2025 | Candidații din Alba, tot mai nepregătiți: Fără 10 în 2025, doar 24,8% au trecut de 7
Titularizare 2025 | Candidații din Alba, tot mai nepregătiți: Fără 10 în 2025, doar 24,8% au trecut de 7 Rezultatele de la examenul de titularizare 2025, publicate marți, 22 iulie, arată o situație îngrijorătoare pentru județul Alba. Citește și: Rezultate Titularizare 2025: S-au afișat NOTELE înainte de contestații, pe edu.ro Doar 24,8% dintre candidați din promoția anului 2025 au […]
Primarii din România încep să strângă cureaua. Doi primari renunță la sărbătoarea „Zilele orașului”, din rațiuni economice
Primarii din România încep să strângă cureaua. Doi primari renunță la sărbătoarea „Zilele orașului”, din rațiuni economice Sărbătoarea „Zilele orașului” este o tradiție în țara noastră, iar bugetul pentru organizarea evenimentelor ce au loc, an de an, este tot mai mare. Unele primării cheltuiesc sute de mii de euro pentru aceste zile, invitând cântăreți cunoscuți […]
Românii, pe ultimul loc în Europa la vechimea în muncă: Cât muncește în medie un bărbat și cât o femeie
Românii, pe ultimul loc în Europa la vechimea în muncă: Cât muncește în medie un bărbat și cât o femeie Românii muncesc mai puțin decât restul europenilor – cel puțin când vine vorba de anii petrecuți în câmpul muncii. Potrivit datelor Eurostat, în 2024 durata medie a vieții profesionale în România a fost de doar 32,7 ani, față de […]