Avocat suspendat, acuzat de o schemă cu „colete juridice” trimise firmelor fără comandă, achitat la Curtea de Apel Alba Iulia

Avocat suspendat, acuzat de o schemă cu „colete juridice” trimise firmelor fără comandă, achitat la Curtea de Apel Alba Iulia

Curtea de Apel Alba Iulia a dispus, marți, 26 mai 2026 achitarea unui avocat suspendat, trimis în judecată pentru înșelăciune în formă continuată, după ce procurorii l-au acuzat că a expediat către mai multe firme colete nesolicitate, conținând DVD-uri cu materiale juridice, pentru care destinatarii au plătit ramburs câte 500 de lei.

Instanța superioară a ajuns, însă, la concluzia că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii de înșelăciune, apreciind că situația reprezintă mai degrabă o practică comercială neloială decât o faptă penală.

Acuzațiile formulate de procurori

Potrivit rechizitoriului emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, bărbatul, în calitate de reprezentant al unei asociații din București, ar fi trimis în perioada aprilie 2021 – iunie 2022 mai multe colete către societăți comerciale din diferite județe ale țării.

Valoarea rambursului era de 500 de lei pentru fiecare expediere.

Procurorii au susținut că destinatarii nu comandaseră produsele și că angajații firmelor au achitat sumele crezând că respectivele colete fuseseră solicitate de administratorii societăților.

În total, anchetatorii au calculat un prejudiciu de 2.500 de lei, la care s-au adăugat costuri de curierat.

Cum funcționa presupusa schemă

Din actele dosarului reiese că pe documentele de transport (AWB) apăreau datele complete ale firmelor și ale persoanelor de contact, iar la rubrica privind conținutul coletului erau menționate formulări precum „Prezentul document reprezintă un contract la distanță” și referiri la prevederile OUG 34/2014 privind contractele la distanță.

Mai mulți angajați ai societăților au declarat că au plătit coletele presupunând că acestea fuseseră comandate de administratorii firmelor sau de alți colegi. În unele cazuri, administratorii au fost contactați ulterior și au confirmat că nu efectuaseră nicio comandă.

Potrivit declarațiilor din dosar, după deschiderea coletelor firmele au încercat să returneze produsele sau să obțină explicații de la expeditor, însă fără succes. Unele persoane au afirmat că DVD-urile conțineau materiale juridice, iar într-un caz s-a susținut chiar că suportul optic era gol.

Apărarea inculpatului

Inculpatul a negat acuzațiile și a susținut că produsul comercializat era un „pachet legislativ” distribuit legal către societăți comerciale. Acesta a afirmat că firmele erau contactate telefonic înainte de expediere, fie de el personal, fie prin colaboratori ai asociației.

De asemenea, a susținut că după confirmarea plății transmitea beneficiarilor coduri de acces pentru programul informatic și că accepta returul produselor în cazul clienților nemulțumiți.

O fostă angajată a asociației a confirmat existența unor contacte telefonice cu firmele, însă instanța a remarcat că nu au fost prezentate dovezi concrete ale acestor convorbiri.

Ce a reținut instanța

Curtea de Apel Alba Iulia a analizat declarațiile martorilor, documentele de transport și raportul privind datele de trafic telefonic și a ajuns la concluzia că nu poate fi dovedită existența unei „induceri în eroare” în sens penal. Judecătorii au arătat că pe AWB-uri erau menționate clar conținutul coletelor și faptul că acceptarea livrării echivala cu încheierea unui contract la distanță; angajații societăților aveau posibilitatea să verifice dacă exista o comandă prealabilă; iar în unele situații plata a fost făcută chiar după ce administratorii au spus că nu comandaseră produsul.

Instanța a subliniat că eroarea angajaților nu a fost determinată direct de o acțiune frauduloasă a inculpatului, ci de presupunerea acestora că firma comandase produsul.

„Conduita imputată inculpatului excede noțiunii de inducere în eroare”, se arată în motivarea hotărârii.

„Practică comercială neloială”, dar nu infracțiune

Judecătorii au apreciat că trimiterea unor produse fără comandă prealabilă poate reprezenta o practică comercială agresivă sau neloială, însă nu se încadrează automat în infracțiunea de înșelăciune.

Instanța a observat că inculpatul s-a folosit inclusiv de prevederile legale care exclud anumite produse software sau media de la dreptul de retragere după desigilare.

Totuși, Curtea a considerat că lipsesc elementele esențiale ale răspunderii penale, motiv pentru care a dispus achitarea în baza articolului care prevede că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Acțiunile civile rămân deschise

Deși inculpatul a fost achitat, instanța nu a respins definitiv pretențiile financiare ale firmelor păgubite. Judecătorii au lăsat nesoluționate acțiunile civile, ceea ce înseamnă că societățile comerciale pot solicita recuperarea prejudiciilor în instanțele civile.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins însă cererea unei firme de a recupera de la inculpat cheltuieli de judecată de aproape 1.200 de lei, motivând că soluția pronunțată este una de achitare.

Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Sursa: ReJust

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI