Aviz nefavorabil de la Guvern pentru amânarea executării silite a persoanelor care nu mai pot achita rate

Proiectul iniţiat de mai mulţi deputaţi PSD privind instituirea unui moratoriu de doi ani în care să fie amânată începerea procedurii de executare silită a caselor în cazul persoanelor care, din cauza situaţiei financiare, nu pot achita ratele la bănci sau utilităţile, a primit aviz nefavorabil din partea Guvernul, în şedinţa de miercuri, anunță Mediafax.

Iniţiativa legislativă a fost depusă în luna februarie la Senat de către şase deputaţi PSD şi a primit avizul Consiliului Legislativ, cu menţiunea de a se analiza dacă un astfel de moratoriu nu va genera restrângerea activităţii de creditare.

În document se propunea ca pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă ale cetăţenilor români persoane fizice supuse executării silite din cauza neachitării ratelor la credite bancare sau la alte tipuri de împrumuturi ori a facturilor la utilităţi să existe un moratoriu de amânare pentru doi ani în ceea ce priveşte aplicarea executării pentru debitorii care nu mai au în posesie un alt imobil cu destinaţie de locuinţă şi care îndeplinesc cel puţin una dintre o serie de condiţii, şi anume veniturile familiei care urmează să fie evacuate nu depăşesc cuantumul salariului mediu pe economie pe membru de familie ori debitorul este singurul întreţinător al unei familii cu doi sau mai mulţi copii, face dovada lipsei unui loc de muncă sau a unor afecţiuni încadrabile în categoriile gradelor de handicap sau nu are în posesie alte bunuri sau conturi bancare a căror valoare ar putea acoperi datoria.

La încheierea perioadei de moratoriu de doi ani, debitorul este obligat să reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat soluţia executării silite a imobilului, în condiţiile în care pentru datoriile restante nu se percepe altă dobândă decât cea prevazută în contract, dar se actualizează cu rata inflaţiei, achitarea datoriilor se reia din situaţia în care era la momentul aplicării moratoriului, iar, dacă în perioada moratoriului debitorul efectuează plăţi în contul datoriei, acestea vor fi scazute în mod corespunzător din datoria acumulată.

Moratoriul nu ar urma să fie aplicat persoanelor deja evacuate.

În expunerea de motive se afirmă că , potrivit situaţiei de la sfârşitul anului trecut, peste 100.000 de persoane se află în situaţia de risc de evacuare din locuinţe în urma contractării de credite sau alte tipuri de împrumuturi şi a imposibilităţii de a achita ratele. O altă cauză este neplata taxelor către utilităţi, peste 100.000 de locuinţe putând fi executate silit de firmele de insolvenţă sau de recuperare pentru datorii la întretinere de peste 10.000 lei.

Avocatul Andrei Şărban, partener în casa de avocatură Boştină şi Asociaţii, a spus însă că proiectul de lege are impact asupra bugetului de stat, întrucât statul garantează anumite tipuri de credite, precum pentru programul „Prima Casă”, şi subvenţionează dobânda unor tipuri de credite, cum sunt creditele cu dobânda subvenţionată de la bugetul de stat pentru persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat, precum şi efecte asupra oricărui creditor, deoarece executările silite efectuate de stat prin ANAF, de către bănci sau alţi creditori prin executori judecătoreşti, vor fi împiedicate de lipsa interesului potenţialilor cumpărători ai imobilelor executate silit sau de reducerea importantă a preţului de vânzare. În acest caz, cumpărătorii imobilelor executate silit la cererea băncilor, a statului sau a altor creditori nu vor putea folosi imobilele respective, pentru că nu pot efectua evacuarea locatarilor.

Avocatul a mai arătat şi că propunerea legislativă creează confuzii din punct de vedere al sferei de aplicare, nefiind precizat care este obiectul proiectului de lege, respectiv imobilele sau persoanele fizice. De asemenea, nu se prevede dacă moratoriul vizează executareă silită directă (evacuarea) sau executară silită imobiliară (vânzarea silită a imobilului).

„Condiţiile luate individual (şi nu cumulativ) se aplică unui număr foarte mare de împrumutaţi, cu consecinţa aplicării abuzive a moratoriului. Nu este reglementată situaţia în care, în intervalul de 2 ani, beneficiarul moratoriului nu mai îndeplineşte condiţiile, cine verifică continuitatea îndeplinirii condiţiilor pe parcursul moratoriului, cu ce frecvenţă şi pe baza căror documente. Nu se face nicio diferenţiere în funcţie de valoarea imobilului cu destinaţia de locuinţă. Nu exista un studiu cu privire la impactul economic asupra băncilor, pieţei imobiliare şi a statului”, a precizat avocatul pentru sursa citată.

Sursa: Mediafax

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI