Astăzi sărbătorim „Adormirea Maicii Domnului „

Astăzi, 15 august, creştinii serbează Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare religioasă care este pregătită printr-un post de două săptămâni. Sărbătoarea cunoscută popular ca Sfânta Maria Mare, Santamaria sau Uspenia, ultimul praznic împărătesc din anul bisericesc, celebrează ziua în care Fecioara Maria şi-a dat obstescul sfârşit, iar popular este ziua care desparte lunile călduroase de cele reci.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obstescul sfârşit. Nu se ştie cu exactitate nici anul, nici ziua când a adormit Sfânta Fecioară. Despre adormirea Maicii Domnului nu avem informaţii în Sfintele Evanghelii, ci numai în tradiţia Bisericii. Aceasta este tratată în scrierile a patru părinţi orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin. În scrierile lor se spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. Aceeaşi Tradiţie spune că Apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Prin pronia divină, Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, sosind trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar, intrând, l-a aflat gol. În timp, în cuvântările Părinţilor Bisericii, începe să se afirmă cu mai multă putere credinţa că după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţia Cerurilor.

Sfânta Maria – Adormirea Maicii Domnului

Maica Domnului nu s-a arătat Sfinţilor Apostoli ca înviată, cum a făcut Mântuitorul Hristos, ci şi-a acoperit taina mutării la cer cu aceeaşi smerenie care îi învăluie toată viaţa şi lucrarea.

Mormântul Maicii Domnului a fost identificat în Ierusalim, chiar dacă se crede că Fecioara Maria ar fi murit la Efes, locul unde a trăit o vreme după înălţarea lui Hristos. Credinţa că Maica Domnului a trăit mult timp la Efes, împreună cu Apostolul Ioan, este confirmată de Irineu şi Eusebiu de Cezareea.

Adormirea Maicii Domnului în învăţătura ortodoxă şi romano-catolică

Noi marturism că Maica Domnului este acum în stare de înviere. Această stare este produsă de Hristos. Spre deosebire de Mântuitorul, Maica Domnului nu a înviat prin propria sa putere. Părintele profesor Dumitru Stăniloae susţine că „Pronia dumnezeiască n-a considerat a fi necesar ca acestă taină să fie dezvăluită, pentru a nu fi contrapusă Învierii lui Hristos, prin care a venit mântuirea tuturor şi a fost inaugurată învierea trupurilor. A fost o iconomie dumnezeiască să nu se arate pământenilor slava unei făpturi, înainte de a se descoperi slava întregii zidiri”.

Potrivit învăţăturii romano catolice, Fecioara Maria s-a născut fără păcatul adamic şi astfel, învierea şi înălţarea le-a primit în baza meritelor ei.  Ceea ce se petrece în mod miraculos cu Fecioara Maria, se petrece în mod independent de Hristos.  Ortodoxia învaţă că această mutare sau ridicare, este un act al Fiului. Maica Domnului a murit în virtutea legii omeneşti şi s-a înălţat prin Hristos. Nu a avut o moarte ca a lui Hristos ca să o învingă prin puterile ei. Moartea lui Hristos este pentru păcatul altora.  Ea nu este în cer ca un centru autonom, paralel cu Hristos şi în afară de noi, ci se afla în Hristos şi în legătură cu noi.

De când sărbătorim Adormirea Maicii Domnului

Originea instituirii acestui praznic în dată de 15 august este incertă. Se spune că această dată marchează consacrarea unei biserici închinate Maicii Domnului şi nu ziua adormirii Maicii Domnului. Informaţii despre existenţa acestei sărbători nu avem decât din secolul V înainte. Locul ei de origine este probabil Ierusalimul, căci în vechile sinaxare georgiene, ziua de 15 august reprezenta sărbătoarea aniversării anuale a sfinţirii unei biserici a Maicii Domnului, zidită în sec. V între Ierusalim şi Betleem. Generalizarea sărbătorii a fost făcută în Răsărit de către împăratul bizantin Mauriciu (582-603), iar în Apus de către papa Teodor I (642-649).

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului în tradiţia populară

În dimineaţa acestei zile, femeile mergeau la biserică şi împărţeau struguri, prune, faguri de miere şi mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau că acum să tocmească pândarii pentru păzit viile. Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciulă, cei care mai erau văzuţi cu pălărie după 15 august fiind ironizaţi. Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă. De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea pana la intrarea în postul Crăciunului.În această zi se organizau târgurile şi iarmaroacele de toamnă. Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănaturile de toamnă.

Sursa: sf-maria.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI