Ambrozia, „floarea pustiei”, spaima alergicilor și amarul astmaticilor

Ambrozia, „floarea pustiei”, spaima alergicilor și amarul astmaticilor • Simptomele alergiei la ambrozie

Ambrozia, cred, este singura plantă din România cu „mandat” pentru a fi stârpită. Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia spune foarte clar: „Proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a buruienii ambrozia, denumită științific Ambrosia artemisiifolia, pentru evitarea instalării și răspândirii vegetației adventive invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane sau extravilane”.

Potrivit aceleiași legi, intervențiile trebuie desfășurate periodic în perioada cuprinsă între răsărirea acestei plante și apariția primelor inflorescențe lucrări de întreținere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări și metode specifice. Aceste măsuri se mențin până la sfârșitul perioadei de vegetație a buruienii ambrozia. Și pentru că „unde-i lege, nu-i tocmeală”, constituie contravenție nerespectarea prevederilor din avertisment și se sancționează cu amendă de la 750 lei la 5.000 de lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 5.000 de lei la 20.000 de lei pentru persoanele juridice. Bun. Până aici, totul clar.

Dar cine îi verifică? „Verificarea și constatarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole a dispozițiilor art. 1, precum și aplicarea sancțiunilor potrivit prevederilor art. 3 se fac de către o comisie mixtă, constituită prin ordin al prefectului, formată din specialiști desemnați din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu, direcțiilor județene de sănătate publică și autorității publice locale pe a cărei rază teritorială se face controlul”.

Legea spunea că Ministerul Mediului, împreună cu cel al Sănătății și cel al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu partenerii lor locali desfășoară anual campanii de informare. Iată, totuși, că majoritatea dintre noi habar nu avem măcar cum arată această plantă, nici vorbă de cunoașterea prin intermediul campaniilor de informare a riscurilor la care aceasta ne expune.

Ambrozia, originară din America de Nord, este o plantă ce poate fi confundată cu pelinul. A fost adusă în Europa odată cu diferitele cereale, fiind semnalată prima dată în Germania, în 1863. În popor mai este denumită „iarba pârloagelor” sau „floarea pustiei”. Crește pe marginea drumului, a căilor ferate, în parcuri și grădini, pe terenurile lăsate în paragină dar și în culturile de cereale, de floarea soarelui. Plantă invazivă, este extrem de adaptabilă la condițiile climatice, rezistentă la secetă și arșiță. Agreează căldura, lumina și ploile de vară, solurile nisipoase și mai puțin vegetația deasă ori copacii.

*Portretul „inamicei”

Ambrozia este o plantă anuală, perenă, cu tulpini puternic ramificate, care ating înălțimea de 50-100 cm, iar la maturitate poate avea și 2 metri. Are rădăcina puternic dezvoltată, ce pătrunde în sol până la 4 metri. Frunzele de ambrozie sunt alungite și ascuțite la vârf, lobate, cu pețioluri cu aripi de culoarea gri-verde-argintie. Acestea sunt așezate opus la baza tulpinii și alterne pe partea superioară și pe ramificații. Inflorescența din vârful ramurilor se aseamănă cu un spic, cu florile de formă alungită și dispuse compact. O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăuncioare microscopice de polen, și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germative timp de 40 de ani. Răspândirea semințelor și a polenului se produce la distanțe considerabile, prin vânt. Perioada de polenizare începe la sfârșitul lunii iunie, cu vârful în a doua jumătate a lunii august și durează până în octombrie.

*Care pe care

Dacă nu-i venim de hac, ne vine ea nouă! Polenul ambroziei este un alergen foarte agresiv, cu impact asupra sănătății noastre. O cantitate de doar 5-10 granule de polen pe metrul cub de aer este suficientă pentru a provoca alergii severe la persoanele sensibile. Aproape o jumătate de milion de români au alergie la ambrozie, și aceștia sunt doar cei care au ajuns la medic, luați în evidență. Câți n-or fi pe lângă aceştia și nu știm încă… Toți acești oameni riscă să se îmbolnăvească de astm după întâlnirea cu buruiana. Mai mult, avertizează medicii, și cei fără sensibilități pot dezvolta alergia, dacă sunt expuși frecvent polenului.

*Simptomele alergiei la ambrozie

Alergia la ambrozie se manifestă, în fazele ușoare, prin strănut în salve, prurit nazal, ocular și faringian, lăcrimare și înroșire a ochilor. La persoanele hipersensibile poate provoca obstrucție nazală, rinoree apoasă, secreții nazale, tuse seacă, dispnee, urticarie şi eczemă. În cazul celor astmatici, polenul de ambrozie poate declanșa tuse și crize de astm. Șocul anafilactic este cea mai gravă formă de reacție alergică, are un debut brusc, tabloul clinic, deseori dramatic, putând duce și la deces, prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Alergia la polenul de ambrozie este interpretată deseori ca o răceală persistentă care nu răspunde la tratament.

Ce putem face? Mai nimic! Dacă nu suntem îndreptățiți să o stârpim, ne ferim de zonele unde am depistat ambrozia, o raportăm și cam atât. Dacă intervin simptomele, mergem la medic. Un aliat de sezon este, totuși, masca de protecție chirurgicală. Un motiv în plus să o luăm cu noi afară.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI