Alimentaţia în epoca globalizării

Alimentaţia omenirii, deci şi a românilor care fac parte din specia homo sapiens preocupă nu numai pe medici, nutriţionişti, economişti, sociologi dar şi pe politicienii care fac legile. Şi iată că USL vine cu un proiect de lege de scădere a TVA-ului pentru alimentele de bază la 5%.
Astăzi pe Terra trăiesc aproximativ 7 miliarde de oameni şi s-a calculat că în ritmul alert de înmulţire, peste 100 de ani se va ajunge la 45 de miliarde, după marele sociolog James Clark. Este posibil ca pe Terra să poată trăi atât de mulţi oameni? Care vor fi nevoile şi sursele de hrană ale viitorului? Sunt câteva întrebări pe care oamenii şi le pot pune. Noi, medicii, ne întrebăm dacă este posibil ca fiecărui om să i se asigure cantitatea necesară de hrană în cele trei principii alimentare: glucide, lipide şi proteine plus microelementele, vitaminele şi enzimele necesare pentru a fi sănătos atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.
Actul alimentar nu este numai un act biologic ci şi un act psiho-social. Omul nu mănâncă numai pentru a supravieţui, el mănâncă şi de plăcere iar pentru unii oameni alimentul capătă o valoare de simbol. Simbolul alimentar este legat de tradiţia poporului respectiv, de obiceiurile alimentare ale unui grup mai restrâns de oameni, ale familiei sau ale unor grupuri religioase din care fac parte. Transformarea alimentului în simbol poate crea preferinţe alimentare dăunătoare pentru sănătatea individului uman. Sunt populaţii care nu mănâncă carne datorită interdicţiei religioase, fapt ce dăunează constituţiei fizice şi psihice, datorită lipsei aminoacizilor esenţiali ce se găsesc doar în acest aliment care se numeşte carne.
Proteinele care intră în structura fiinţei noastre pot fi de origine animală sau vegetală şi sunt formate din aminoacizi dintre care numai 8 se numesc esenţiali datorită faptului că ei nu se pot sintetiza în organismul uman. Valoarea biologică mare a proteinelor din lapte, ouă, brânză, carne se datorează acestor 8 aminoacizi esenţiali care ne arată clar că omul nu este o fiinţă vegetariană.
Grăsimile au şi ele locul lor în organismul uman dar în cantitate redusă şi mai ales consumate cu atenţie având în vedere că grăsimile vegetale şi peştele au un conţinut ridicat de grăsimi nesaturate (grăsimi bune, care la ora actuală se numesc omega 3) ce scad considerabil riscul de infarct miocardic. Grăsimile sunt importante dar mai ales fosfolipidele care intră în constituţia celulelor nervoase (neuronii).
Glucidele, al treilea grup alimentar ce nu trebuie uitat, sunt foarte importante pentru organism fiindcă prin ardere produc imediat energie dar trebuie luate din fructe, legume şi miere şi evitate glucidele rafinate de tipul zahărului.
Nu există un regim ideal dar în general ar trebui respectat raportul între cele trei principii alimentare: 25-35% grăsimi pe cât posibil nesaturate, 12-15% proteine (jumătate de origine vegetală, jumătate de origine animală), iar restul glucide, pe cât se poate nerafinate. Binenţeles că acest regim trebuie să cuprindă şi vitaminele, sărurile minerale (Ca, Fe, P, Mg, I), enzimele necesare organismului într-un raport corespunzător. Alimentaţia raţională va putea astfel împiedica evoluţia bolilor civilizaţiei: obezitate, diabet, boli cardiovasculare. Tehnologia alimentară caracteristică civilizaţiei moderne, din păcate, favorizează bolile civilizaţiei moderne şi chiar moartea. Şi spun chiar moartea deoarece alimentaţia cu produse rafinate şi semirafinate concentrate şi „fezandate” cu E-uri toxice duc la moarte sigură.
Dacă studiem evoluţia umanităţii în ceea ce priveşte alimentaţia vom vedea că până acum zece mii de ani omul îşi asigura existenţa prin vânătoare iar alimentaţia era bazată pe carne, insuficientă şi deficitară. După descoperirea agriculturii şi domesticirea animalelor alimentaţia s-a diversificat considerabil. Odată cu apariţia claselor sociale, odată cu apariţia exploatării omului de către om apar două probleme ale alimentaţiei care persistă şi se agravează până în zilele noastre.
Subalimentaţia sau foametea este prima problemă de acest fel şi cea mai gravă. Peste şase sute de milioane de oameni suferă de foame iar 15% din populaţia Terrei suferă de „foame ascunsă” adică lipsa unuia sau mai multor principii alimentare din masa zilnică.
Supraalimentaţia este a doua problemă care duce la obezitate caracteristică popoarelor bogate şi cu alimente ieftine. Din păcate consumurile din fast-food-uri, consumurile de alimente bogate în E-uri transformă copiii noştri în nişte „monştri de grăsime”. Lipsa mişcării cu „implantarea” în faţa calculatorului duce încet, încet la degenerarea unui popor.
Întrebarea pentru noi şi pentru oamenii de ştiinţă este una singură şi anume: care sunt resursele de hrană ale viitorului? Agricultura pe suprafeţe din ce în ce mai mari poate fi o rezolvare deoarece în lume doar 40% din suprafaţa cultivată este folosită. În România pe terenurile necultivate cresc „buruieni” şi scaieţi.
Cultura de alge marine, extracţia uleiurilor din plante, realizarea unor extracte proteice din frunze, care se găsesc din belşug, extragerea proteinelor din hidrocarburi şi de ce nu, crearea prin sinteză a unor aminoacizi esenţiali sunt câteva ţinte pentru oamenii de ştiinţă specializaţi în alimentaţie.
Întoarcerea la natură şi îngrijirea naturii din care şi noi facem parte va fi o problemă la care noi, oamenii, trebuie să răspundem dacă nu vrem să pierim ca şi specie de pe Terra.
Dr. Mircea FRENŢIU,
medic primar chirurg

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI