Alexandru Pereș: ”Din incompetenţă, USL blochează economia”

Două evenimente au zguduit economia României la sfârşitul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie: rectificarea bugetară negativă rod al imposibilităţii Guvernului de a colecta veniturile prognozate şi avalanşa de noi măsuri fiscale impuse cu binecuvântarea FMI. Încă o dată se confirmă incapacitatea USL de a înţelege mediul de afaceri şi economia.Săptămâna trecută premierul Victor Ponta ne spunea, cu zâmbetul pe buze, că rezultatul rectificării bugetare este „mai mult bun decât rău”. Că este rău a înţeles toată lumea pentru că s-a tăiat din nou masiv de la investiţii ca să se plătească creşteri de pensii, salarii şi achiziţii publice, nimeni nu a înţeles de ce este bine să tai fonduri de la asistenţa socială, transporturi, sănătate, mediu, dezvoltare regională sau agricultură şi să dai la interne, justiţie, afaceri externe sau Camera Deputaţilor!

Sfidător faţă de nevoia disperată de investiţii a economiei reale, în primele 9 luni din 2013 sumele cheltuite pe salarii au urcat cu peste 15%, cele cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 12% în timp ce cheltuielile de capital (investiţii) au scăzut cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2012. Prin comparaţie, în 2011 sub guvernarea PDL, cheltuielile cu investiţiile au fost duble faţă de valoarea alocată de USL în acest an. Practic, în absenţa creşterii economice sănătoase soluţia pentru menţinerea deficitului în limitele cerule de FMI a rămas tăierea investiţiilor.

USL a făcut 4 rectificări bugetare negative de când este la guvernare, devenind un simbol al eşecului guvernamental, al risipei şi proastei colectări a banilor la buget. Guvernarea de stânga pierde din venituri (2012 – 2013) 8,6 miliarde lei în timp ce guvernarea de dreapta a PDL a adus în acelaşi interval (2010 – 2011) 6,3 mld. lei. Eşuarea colectării a determinat Guvernul – fapt fără precedent, să tragă recent 700 milioane euro dintr-un împrumut de la Banca Mondială, împrumut gândit doar ca centură de siguranţă suplimentară.

Unde s-au dus banii românilor în primele 9 luni din acest an? În nici un caz în dezvoltare ci mai ales în salarii din administraţia publică şi achiziţii publice netransparente. Salariul mediu din administraţie a ajuns să fie cu 40% mai mare decât salariul mediu pe economie iar valoarea achiziţiilor publice fără licitaţie a ajuns la 2,1 mld. euro în anul 2012, de 8 ori mai mult decât în anul 2011. Este celebru cazul deputatului PSD Eduard Martin, care are 500 contracte cu statul încheiate prin intermediul firmelor sale.

USL confiscă şi amanetează iresponsabil viitorul României. Dacă Guvernul nu ştie să guverneze, afaceriştii de sub umbrela USL dau tunuri profitabile. Cele 87 milioane euro, cât a reprezentat doar prejudiciul de la Hidroelectrica şi evaziunea cu carne, ar fi ajutat semnificativ lucrările la autostrăzi, sănătatea sau învăţământul.

Bugetul pe 2014 poate fi denumit simplu „bugetul care dă cu o mână şi ia cu trei” şi el este tipic pentru un guvern de stânga, socialist. Sub iluzia reducerii CAS, amânată parşiv în semestrul doi, electoral, noile taxe şi impozite vor goli şi mai mult buzunarele românilor. Întreaga guvernare USL este marcată de un cerc vicios pe care îl continuă şi în 2014: taxele slăbesc economia, aceasta nu mai produce venituri iar, în lipsa acestora, guvernul născoceşte alte taxe. Stilul socialist – liberalismul a dispărut complet din guvernarea USL – de a taxa tot ce merge bine duce, o spun analiştii, la blocarea economici.

Majorarea accizelor la carburanţi, energie electrică, gaze naturale şi alte produse accizabile precum şi impozitul pe construcţii speciale („taxa pe stâlp”) va determina o explozie a preţurilor la aceste produse şi scumpiri în lanţ la utilizatori cu efecte negative asupra consumului. Chiar dacă salariul minim va creşte în două etape până la 900 lei, greul îl vor suporta angajatorii, IMM – urile, adică cei care duc marea povară fiscală. Creşterea salariului minim nu e fundamantată pe creşterea productivităţii ci ţine de strategia politică în anul electoral 2014. Sporirea fiscalităţii pune încă de pe acum sub semnul întrebării creşterea economică de 2,2% stabilită pentru anul viilor, mai ales dacă aceasta nu va fi susţinută de agricultură şi atragerea fondurilor structurale.

Ca să liniştească societatea civilă şi mediul de afaceri Victor Ponta a spus că sumele colectate astfel suplimentar vor merge în infrastructură. Probabil o altă minciună, din moment ce FMI a precizat că aceste sume vor merge la bugetul general.

Singurele soluţii capabile să relanseze economia României – măsuri de centru dreapta – sunt cele propuse încă din vară de PDL: majorarea salariului minim la 1.000 lei simultan cu reducerea CAS cu 5%, relaxare fiscală şi combaterea evaziunii.

Senator PDL de Alba, Alexandru PEREȘ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI