Alexandru Peres: CFR – înainte spre… trecut!

Ceea ce se petrece cu CFR Marfă depăşeşte orice închipuire. O privatizare care reeditează drama Oltchim SA nu pare să-i trezească insomnii premierului Victor Ponta, plecat liniştit în concediu, în Miami, şi revenit în ţară „gomos”, arunca petarda aiuritoare că responsabilitatea acesteia nu îi revine lui, ci CSAT. Deşi Preşedinţia a dat publicităţii documentul CSAT prin care se stabileşte că numai Guvernul poate decide şi organiza această privatizare. În sfârşit, Guvernul Ponta emite documentul (HG) care să facă posibilă încheierea contractului şi plata în următoarele 60 de zile. Se pare că USL-ului îi este frică să se facă lumină într-o  privatizare atât de controversată. Victor Ponta nu-i prost, e incompetent. Este clar că acum se teme că din nou şi-a manifestat cunoscuta incompetenţă în gestionarea economiei. Premierul învaţă economie pe pielea noastră, a tuturor românilor. Numai că de data aceasta chiar colegii lui de partid îi vor cere socoteală. Şi poate şi demisia.  Dincolo de posibilitatea foarte probabilă ca GFR – câştigătorul licitaţiei, să aducă cele 202 milioane de euro adjudecate, se ascunde situaţia disperată a unui sector economic strategic. Şi a oamenilor care lucrează acolo. De-a lungul timpului au fost investite în modernizarea căii ferate sute de milioane de euro fără ca să se vadă un efect pozitiv. Nici în transportul de marfă, nici la călători. În zilele noastre, o călătorie cu trenul durează mai mult ca înainte de 1989 pentru că viteza medie a scăzut cu 20 km pe oră. Dacă în 1989 un tren parcurgea distanţa Braşov – Arad în 7 ore şi 42 minute, astăzi îi trebuie 9 ore şi 13 minute. În ritmul acesta, glumea cineva, în 40 de ani trenurile vor sta pe loc. Pentru modernizarea căii ferate Bucureşti – Constanţa s-a cheltuit 1 miliard de euro, astfel încât să se obţină creşterea vitezei medii la 130 km pe oră. În fapt, pe această rută, sunt zile în care întârzierile cumulează şi 260 de minute. Motivul – furturile de componente. Prin comparaţie, dacă în 2010, din cauza indiferenţei manifestate de îndelungata guvernare pesedistă şi apoi penelistă, întârzierile  trenurilor au ajuns, cumulate,  la 5 ani şi 3 luni, în Japonia ele au înregistrat… 36 de secunde.
Guvernul Ponta are o susţinere de 70% în Parlamentul României şi i-ar fi uşor să schimbe sau să înăs­prească legislaţia astfel încât furturile să fie stopate. CFR cheltuieşte anual 2 milioane de euro cu firmele de pază ale căii ferate şi totuşi înregistrează furturi de 3 milioane de euro. Dacă prin lege, furturile vor deveni atentate la siguranţa naţională şi pedepsite ca atare, dacă firmele de colectare a fierului vechi ar fi controlate la sânge sau ar fi reorganizate prin lege, această plagă naţională – furtul de fier vechi – ar fi stăpânit. Nu se face însă nimic. Oficialii CFR nu ascund situaţia dezastruoasă, ba chiar periculoasă a infrastructurii feroviare. Circa 8.000 km de cale ferată sunt scadenţi la reparaţii capitale. În fiecare an, CFR pierde şi iar pierde lupta cu celelalte sisteme de transport. De la 470 de milioane de bilete în 1989, cei de la CFR dacă mai vând acum bilete de 50 de milioane de lei. Guvernul a dat bani, în 2013, doar pentru repararea a 22 km din 8.000 km aflaţi în suferinţă. Asta este pe scurt o radiografie a ceea ce se întâmplă de mai mulţi ani la CFR şi pentru care fapt – doar privatizarea mai poate fi o soluţie viabilă. Dar o privatizare cu un investitor strategic, capabil de a readuce CFR pe locul deţinut cu ani în urmă.
Revenirea primului-ministru, Victor Ponta, din concediu direct la posturile de televiziune din ţară a dat parcă aripi şi unor lideri locali ai USL să se exprime la fel de „prosteşte” cu privire la ultimele evenimente economice şi financiare petrecute în România. Rectificarea bugetară, în mare parte negativă şi nerealistă, raportul Consiliului Fiscal şi neîncasările bugetare din cele 7 luni din 2013 sunt catalogate de mai-marii PSD ca efecte ale „Guvernării portocalii” – PDL, devenită de 1 an istorie.
Mai nou, declaraţiile date „pe goarnă” de liderul PSD Alba sunt contrazise de realitate. Peste 2 miliarde de lei lipsă din buget în 7 luni, nu reflectă deloc situaţia din 2010-2011, ci mai degrabă, „impotenţa” USL de a face o colectare eficientă! Referirile la – Guvernarea PDL – cu privire la “bombele” OLTCHIM şi CFR în privinţa privatizării sunt simple speculaţii menite a arunca vina şi neputinţa pe fosta guvernare. Cu asemenea remarci, USL nu va reuşi să păstreze încrederea populaţiei, dar nici a investitorilor, într-un Guvern reformator şi capabil de a-şi îndeplini promisiunile din campania electorală din 2012.
Între timp, Victor Ponta, nervos şi mincinos – cum ne-a obişnuit –  joacă ping-pong cu privatizarea CFR, iar mii de salariaţi trăiesc coşmarul incertitudinii locului de muncă. Aşa cum îl trăiesc şi lucrătorii din finanţe, sănătate, educaţie sau Poşta Română.

Alexandru PEREŞ, senator PDL

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI